sâmbătă

26 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 februarie, 2022

Datoria publică a României a crescut în luna noiembrie 2021 la 48,7% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de 557,89 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la cea mai recentă valoare anunțată de INS pentru cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.146,30 miliarde lei.

Reamintim că datoria publică urcase în luna aprilie 2021 până la 49,9%, adică imediat sub pragul de 50%, de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și, mai ales, să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. În primele 11 luni ale anului trecut, suma datorată de stat s-a majorat cu circa 58 miliarde lei.

Cu toate acestea, avansul PIB peste estimările inițiale (și plasat la numitorul fracției care are datoriile la numărător) a păstrat procentajul indicatorului critic imediat sub cota de 50%, după ce în 2020 majorarea fusese de la 35,3% spre 47,4%, cea mai importantă de la criza precedentă din 2009.

Cursa dintre PIB și Datoria publică. Doar investițiile ar justifica-o


Dacă luăm din urmă seria de statistici lunare publicată de MF (unde luna iulie apare înlocuită cu luna septembrie, dar am refăcut calculele, conform metodologiei europene pe baza PIB utilizat în august), observăm că punctele critice au venit în aprilie (49,9% din PIB), mai și august (49,7% din PIB).

(Citiți și: ”Un sfert de pas până la 50% din PIB: pragul de la care datoria publică schimbă politicile”)

Practic, asistăm la o cursă între creșterea PIB și cea a îndatorării, cu marje foarte strânse de derapaj financiar potențial. Punctul de control pentru finalul anului va depinde de rezultatul coumunicat pentru PIB pe T4. De altfel, trebuie subliniat că nivelul de 558 miliarde lei atins la 11 luni ar fi reprezentat exact 50% din valoarea inițial previzionată a PIB (1.116 miliarde lei), care a fost expandată conjunctural de creșterea semnificativă a inflației.

Important este că datele financiare au ajuns aproape de limită iar gestiunea mai bună a banilor publici critică pentru traiectoria de ajustare a deficitului spre cota permisă prin criteriile de la Maastricht, de -3% PIB.

În treacăt fie spus, dacă tot s-a reușit o ameliorarea semnificativă a rezultatului pe 2021 (-6,72%, potrivit datelor operative, în loc de -7,13%), poate ar trebui să translăm acest câștig în proiecția pe anul curent și anii următori, în loc să păstrăm ținta actuală de deficit pentru 2022, de -5,84% din PIB. Dincolo de beneficiile pentru păstrarea datoriei publice la un nivel rezonabil, trebuie luat în calcul că 2024 iar e an (foarte) electoral.

(Citiți și: Dobânda pe termen lung pentru România s-a dublat pe parcursul anului 2021”)


Singura justificare solidă pentru a mai crește stocul de împrumuturi în ritm cu PIB-ul ar fi să absorbim cât mai mulți bani europeni din PNRR. Mai ales că dobânzile la care ne împrumutăm pe piața liberă s-au cantonat la peste 5%, nu fracțiuni de punct procentual precum la banii veniți cu garanția UE.

De reținut din perspectiva riscurilor de curs, după valute, datoria publică s-a majorat în primele 11 luni ale anului cu aproximativ 20 miliarde de lei în valută națională dar cu 36 miliarde lei în echivalent pe segmentul denominat în euro. Ceea ce aproape a egalizat scorul obligațiilor în lei și valută de la circa 239 – 219 la finele anului anterior până spre egalitate (257 – 255, desigur în miliarde lei). Astfel, în structură, obligațiile de plată în lei au depășit de puțin 46% din total, la fel cu cele în euro, iar cele în dolari americani  s-au păstrat sub 8% (de la 40,1 miliarde lei la 44,3 miliarde lei în echivalent).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: