Datele privind structura datoriei publice și a împrumuturilor contractate de stat în 2021 arată că investitorii străini au continuat să își reducă expunerea pe România, populația devenind un creditor tot mai mare, iar băncile acumulând tot mai multe titluri de stat în bilanțuri.
Datoria publică a României s-a menținut în 2021 sub pragul de 50% din PIB, datele la decembrie indicând, pe metodologia europeană, un nivel de 48,9% din PIB al datoriei administrației publice, reiese din datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MPF).
Procentul este cu doar 1,5 puncte procentuale din PIB mai ridicat decât cel de la sfârșitul lui 2020, an în care criza sanitară și economică generată de pandemia de COVID-19 a dus la creșterea datoriei publice cu peste 12 puncte procentuale din PIB.
Pe metodologia națională, datoria publică s-a ridicat în decembrie 2021 la 697,1 miliarde de lei, echivalentul a 58,7% din PIB, în creștere cu 2,9 puncte procentuale din PIB, respectiv 105,6 miliarde de lei, față de sfârșitul lui 2020.
Împrumuturile din 2021: Finanțele au intrat în buffer
Administrația locală din România a împrumutat anul trecut 2,8 miliarde de lei, în vreme ce împrumuturile administrației centrale s-au ridicat la 121,2 miliarde de lei, reiese din datele MFP.
Necesarul total de finanțare al statului, pentru deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice, s-a ridicat la 131,8 miliarde de lei în 2021, iar din datele oficiale reiese că o parte din acest necesar a venit din bufferul valutar constituit de stat.
”Pentru anul 2021 necesarul de finanțare a fost acoperit prin contractare de datorie publică, precum și din utilizarea rezervei financiare în valuta aflata la dispoziția Trezoreriei Statului”, se explică în raportul aferent lunii decembrie.
De altfel, alte rapoarte ale MFP indică o reducere semnificativă a bufferului menționat anterior.
Populația a împrumutat statul cu 7,8% din totalul creditelor atrase de MFP
Titlurile de stat în lei, emise pe piața internă, și euroobligațiunile, titluri de stat în euro emise pe piețele internaționale, au fost cele mai importante surse de finanțare a statului în 2021.
Împrumuturile atrase de la populație se remarcă la rândul lor, fiind a treia cea mai importantă sursă de finanțare a deficitului și datoriei publice – 9,3 miliarde de lei, echivalentul a 7,8% din totalul sumelor împrumutate de MFP în 2021.
În 2020, spre exemplu, statul reușise să atragă de la populație 6,5 miliarde de lei, dar suma a reprezentat sub 4% din totalul împrumuturilor (în 2020, statul a atins un nivel record al împrumuturilor, de peste 170 de miliarde de lei (cu tot cu împrumuturile administrației locale).
Cine a finanțat datoria: străinii și-au redus expunerea pe titluri de stat în lei
Anul trecut, expunerea sistemului bancar pe datoria publică a continuat să crească, în vreme ce investitorii străini au optat să se retragă.
Astfel, sistemul bancar deținea 51,2% dintre titlurile de stat emise pe piața internă, echivalentul a 129,8 miliarde de lei. Sistemul bancar din România este pe primul loc la nivel european în ceea ce privește ponderea titlurilor de stat în totalul activelor, nivelul depășind 20%, potrivit datelor BNR.
Tot în 2021, expunerea non-rezidenților pe titluri de stat emise pe piața internă a scăzut la 16,6%, cel mai scăzut nivel din 2017, potrivit datelor oficiale. Non-rezidenții au reînceput să intre pe piața din România acum aproape un deceniu, când deținerile s-au dublat la nivelul de 20% (nominal, valorile erau semnificativ mai reduse atunci față de acum).
Cu excepția împrumuturilor pe termen foarte scurt, sub un an, dobânzile solicitate de investitori pentru a împrumuta statul român în lei au crescut considerabil anul trecut, cu circa două puncte procentuale pe majoritatea maturităților, după cum reiese și din graficul de mai jos.
Statul a plătit în 2021 dobânzi în valoare de 17,4 miliarde de lei, dintre care 10,2 miliarde de lei aferente datoriei interne, iar diferența pentru serviciul datoriei externe.
***
