Curiosul caz al costurilor de împrumut ale României: cele mai mici dobânzi pe termen scurt, campioni absoluți la cele pe termen lung

România se află într-o poziție foarte atipică în ce privește costurile la care își finanțează deficitul:
în timp ce la datoria pe termen lung bate de departe orice alt stat din UE când e vorba de nivelul dobânzilor care-și păstrează locul în nedoritul top, ultimele săptămâni i-au adus o veste bună: are cele mai mici dobânzi la datoria pe termen scurt.

Astfel, România reușește să se împrumute pe termen scurt la cele mai mici costuri din regiune, dobânzile cerute de investitori la obligațiunile cu scadență de un an fiind de puțin peste 4%, față de 4,8% în Cehia, stat care are, în general, cele mai bine performanțe, în ce privește costurile de împrumut, din regiune.

Investitorii solicită o dobândă de 4,9% Poloniei pentru împrumuturile pe un an și cu un punct procentual peste Ungariei – 5,9%.
De altfel, la împrumuturile pe șase luni, costurile de finanțare ale României sunt aproape la jumătate față de cele din Ungaria.

Dealtfel, o situație a nivelului dobânzilor României prin comparație cu celelalte state, la nivelul anului 2021 – poate fi vizualizată aici:

”Dobânda pe termen lung pentru România s-a dublat pe parcursul anului 2021.”

Cele mai mici dobânzi la împrumuturile pe termen scurt

Iată cum stă situația în chiar acest moment – comparativ cu celelalte state din regiune:

Datele de mai sus reprezintă rezultatele celor mai recente licitații de titluri de stat – fiind o imagine la zi a pieței obligațiunilor suverane din regiune, ultima actualizare datând din 29 martie.

România, spre exemplu, este pe locul al doilea după Ungaria în privința costurilor de împrumut pe termen lung, însă Finanțele s-au împrumutat în luna martie la costuri similare cu Ungaria (peste 6,5% pe an).

Cele mai scumpe costuri de împrumut pe termen lung din UE

Performanța titlurilor de stat pe termen scurt este cu atât mai surprinzătoare cu cât România are în general cele mai slabe performanțe în privința dobânzilor din regiune.

Astfel, datele agregate de Eurostat arată că dobânzile medii pe termen lung din România, cele care ilustrează cel mai bine încrederea investitorilor într-o economie, continuă să fie cele mai mari din regiune și chiar de la nivel european.

Dacă în ianuarie 2021 acestea s-au stabilizat la 5,37%, același nivel ca la sfârșitul anului trecut, în februarie au urcat la 5,6%, dublul nivelului din Cehia, cu aproape un punct procentual peste Ungaria și cu 1,6 pp peste costurile de împrumut ale Poloniei.

România și Ungaria au cele mai slabe rating-uri din regiune, de BBB-, Polonia are A-, iar Cehia este cea mai recomandată investițiilor țară din Europa Centrală și de Est, cu un rating de AA-, potrivit agenției Standard & Poor’s.

Regiunea, cea mai expusă efectelor războiului din Ucraina

Economiile din Europa Centrale și de Est vor resimți cel mai puternic efectele războiului din Ucraina, au avertizat mai mulți economiști și instituții internaționale. Dincolo de potențialele blocaje comerciale și de creșterea cheltuielilor publice pentru sprijinirea refugiaților, statele din ECE se confruntă și cu cele mai mari presiuni inflaționiste.

Săptămâna trecută, banca centrală a Ungariei a majorat dobânda-cheie de politică monetară cu un punct procentual, la 4,4% pe an. Inflația anuală este estimată între 7,5% și 9,8% în 2022. ”În conferința de presă, viceguvernatorul Virg a evidențiat că, de la ultima decizie de politică monetară, condițiile economice globale au devenit mai complicate și mai tulburi odată cu izbucnirea războiului. Au fost revizuiri masive de prognoză”, punctează specialiștii Erste Group.

În funcție de durata războiului și de politica de sancțiuni, PIB-ul este probabil să se extindă într-un ritm mai lent decât așteptările anterioare, în principal din cauza cererii externe mai scăzute, cu 2,5-4,5 la sută în 2022.

În Polonia, inflația a scăzut ușor în februarie, la 8,5% an la an (-0,3% față de luna anterioară) pe fondul cotelor mai mici de TVA la unele dintre produsele alimentare și combustibilii, măsuri introduse de executiv cu scopul de a tempera valul inflaționist.

Lucrurile nu arată mai bine nici în Cehia, unde inflația a crescut cu 1,3% în februarie față de ianuarie, la 11,1% an la an, luând prin surprindere și piețele financiare. Creșterea față de luna anterioară a fost determinată de prețurile la energie, combustibil și alimente.

Licitațiile eșuate din februarie, recuperate parțial și la costuri mai mari în martie

După un sfârșit de februarie marcat de incertitudini, ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a reușit să recupereze, parțial, în martie, însă la costuri ceva mai mari.

Guvernul nu a reușit să atragă finanțările pe care și le propusese în cadrul ultimelor trei licitații din februarie, așa încât sumele totale împrumutate luna trecută au fost cu 1,47 miliarde de lei mai mici decât cele din prospect.

În martie, sumele împrumutate s-au ridicat la 4,6 miliarde de lei, cu circa 0,76 miliarde peste nivelul programat.

Dobânzile apasă bugetul de stat – explozie a sumelor plătite pe primele 2 luni din 2022

Statul trebuie să împrumute în acest an suma de 145,4 miliarde de lei (11% din PIB) pentru a finanța deficitul bugetar și ”rostogolirea” datoriei publice – înlocuirea împrumuturilor care ajung la scadență cu noi credite.

Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel din 2021, aspect ce va pune presiune pe bugetul public, mai exact pe dobânzile pe care România trebuie să le plătească lunar în contul acestor împrumuturi.

În primele două luni din 2022, statul a plătit dobânzi în valoare de 4,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,3% din PIB, în creștere cu 72,5% față de primele două luni din 2021, reiese din execuția bugetară la februarie.

Oficialii MFP pun creșterea pe seama contextului inflaționist ”manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

În 2021, Guvernul a plătit aproape 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pe dobânzi, în creștere cu 23,9% față de anul anul anterior. Pentru 2022, au fost bugetate cheltuieli de 19,9 miliarde de lei cu dobânzile.

***