joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 martie, 2022

Randamentul mediu de adjudecare a unei emisiuni de obligațiuni de stat, lansată joi, cu o maturitate reziduală de 88 de luni (circa șapte ani) a fost de 6,5% – un nou record al costurilor de împrumut. Ministerul Finanțelor Publice (MPF) a optat să se împrumute cu 485 de milioane de lei la această dobândă, dublu față de suma din prospect.

MFP a împrumutat tot joi, pe o lună, suma de 332,5 milioane de lei, la un randament de 4,4%, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).

Statul a început să întâmpine dificultăți în atragerea de finanțări odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. De altfel, BNR a intervenit miercuri din nou pe piața secundară a titlurilor de stat, pentru a ”corecta un deficit de lichiditate”, pentru prima dată din martie 2021, când a cumpărat 112,7 milioane de lei.


În urma achizițiilor din martie 2021, valoarea stocului de titluri de stat deținut de BNR a urcat la 5,4 miliarde de lei. Valoarea titlurilor de stat achiziționate mieruri nu este cunoscută încă.

Probleme la licitații

La ultima licitație din luna februarie (prima de la izbucnirea războiului), statul a respins toate ofertele depuse de investitori, din cauza dobânzilor prea mari solicitate de aceștia. Licitația de obligațiuni de stat în cauză viza atragerea sumei de jumătate de miliard de lei pe o perioadă de zece ani.

(Citiți și: ”Războiul reface calculele economice: România va suferi cele mai mari ”corecții” din regiune”)

Nici primele licitații din luna martie nu au mers prea bine. La cele din 7 martie statul a împrumutat doar 456,3 milioane de lei, deși țintea un volum de 0,9 miliarde de lei. Două zile mai târziu, dobânzile prea mari au făcut ca MFP să adjudece doar 158 de milioane de lei din ofertele depuse, deși viza atragerea a 0,6 miliarde.

Statul trebuie să împrumute în acest an suma de 145,4 miliarde de lei (11% din PIB) pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța împrumuturile care ajung la scadență.


Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut, aspect ce va pune presiune pe bugetul public, mai exact pe dobânzile pe care România trebuie să le plătească lunar în conturi acestor împrumuturi.

Rata medie a dobânzii pe termen lung pentru România s-a ridicat la 5,37% în ianuarie, potrivit datelor Eurostat, în condițiile în care în februarie 2021 era de 2,65%. Practic, acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite s-a dublat pe parcursul anului trecut.

(Citiți și: Presiunea războiului pe finanțele României: numai dobânzile se vor ridica la 1,5% din PIB”)

În 2021, Guvernul a plătit aproape 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pe dobânzi, în creștere cu 23,9% față de anul anul anterior.

Pentru 2022, guvernul anticipează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei însă aceste calcule ar putea fi date ușor peste cap de tendința puternică de creștere a dobânzilor.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Nu razboiul afecteaza capacitatea Romaniei de a se imprumuta, ci ,,cresterea economica” pe DATORIE (imprumuturi continue) de dupa 2009, care au ajuns la cca. un miliard de lei lunar!In scurt timp dobinzile vor ajunge la 20 -30 la suta, fiind doar o ,,frumoasa” amintire, cei 6,5 la suta la care astazi facem ,,nazuri”…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Nu razboiul afecteaza capacitatea Romaniei de a se imprumuta, ci ,,cresterea economica” pe DATORIE (imprumuturi continue) de dupa 2009, care au ajuns la cca. un miliard de lei lunar!In scurt timp dobinzile vor ajunge la 20 -30 la suta, fiind doar o ,,frumoasa” amintire, cei 6,5 la suta la care astazi facem ,,nazuri”…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: