Șeful ANAF a anunțat că a avut marți o discuție prin videoconferință cu toți directorii din întreaga țară pentru a stabili strategia acțiunilor pe care le vor întreprinde în următoarele trei săptămâni pentru a crește încasările pentru bugetul de stat. El a adăugat că în prima săptămână din aprilie, statul a rambursat contravoaloarea TVA în sumă peste 3,3 miliarde de lei.

 „Zi de zi nu ne dorim altceva decât să încasăm mai mult şi să avem cât mai multă eficienţă în lupta împotriva evaziunii fiscale”, a afirmat Heiuş, citat de News.ro.

”Vorbind de ajustarea cheltuielilor, noi, ca ANAF, în permanenţă urmărim şi aplicăm o metodă operativă de a optimiza colectarea”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele ANAF, Lucian Heiuş.

”Ni se pare normal ca, dacă solicităm agenţilor să-şi achite la timp obligaţiile, la fel, şi dacă statul datorează TVA acesta să fie plătit (…) Zi de zi nu ne dorim altceva decât să încasăm mai mult şi să avem cât mai multă eficienţă în lupta împotriva evaziunii fiscale”, a mai afirmat şeful ANAF.

Cardul Revolut nu te scapă de ANAF

Șeful ANAF a precizat că tranzacțiile realizate cu ajutorul cardurilor Revolut sunt la fel de bine: „Da, cu siguranţă da! Revolutul este o bancă care se supune regulilor bancare. Orice informaţie pe care o solicităm către Revolut ne este pusă la dispoziţie”, a răspuns șeful ANAF, potrivit news.ro.

El a adăugat că Fiscul comunică cu Revolut, iar sumele de pe astfel de carduri sunt monitorizate. „Este o legendă care spune că, vezi Doamne, dacă ai bani pe carduri emise de Revolut nu poţi să fii urmărit de ANAF sau că ele nu intră în sistemul general de plăţi. Ele intră în sistemul general de plăţi şi pot fi monitorizate atunci când există riscul de fraudă sau evaziune fiscală”, a punctat Heiuş, precizând că există o colaborare „foarte bună cu Revolut Bank”.

Evaziune la vânzările online

Lucian Heiuș, președintele ANAF a declarat marți după ce a analizat declarațiile depuse de firmele de curierat în primul trimestru al anului că „foarte, foarte mult din comerțul online realizat prin curieri, cu plata ramburs, nu au fost declarat sub nicio formă”. El a dat exemplu o persoană care a vândut anul trecut produse cosmetice în valoare de 44 milioane de lei fără să depună nicio declarație de venit.

„Peste 20.000 de oameni care au vândut prin acest mecanism, cumulând în total 2 miliarde de lei, nu au depus nicio declaraţie. Campioană este o persoană care a vândut anul trecut de 44 de milioane de lei produse cosmetice fără să depună nicio declaraţie. Mie mi se pare că omul ăla e și un pic sărit de pe fix. Cum să vinzi atât și să nu declari nimic? Mi se pare că sfidezi orice regulă de bun simț”, a adăugat preşedintele ANAF.

Potrivit acestuia, după depunerea declaraţiilor de către firmele de curierat, această persoană a fost identificată, pentru că s-a plătit ramburs.

„Este clar că este un loc unde se produce evaziune fiscală, plata cu numerar, inclusiv pentru comerţul online”, a mai declarat Lucian Heiuş.

ANAF a început verificări la diverse persoane fizice care au vândut diverse bunuri prin OLX, această acțiune fiind începută după ce curierii au transmis date prin Declarația 395.

Se vând și produse alimentare periculoase pentru sănătate

Șeful ANAF a mai dat exemplu persoanele care își fac reclamă prin intermediul rețelor sociale pentru vânzarea de produse de patiserie, precum cozonac sau prăjituri, fără a poseda vreo autorizație ceea ce este ilegal.

„Poți să atentezi la sănătatea oamenilor. Nu este legal și toți consumatorii ar trebui să cumpere din magazinele organizate”, a spus el. „Nu recomandăm românilor să cumpere de persoanele fizice care își fac reclamă pe Facebook, nu sunt autorizate, nu au laboratoare, bucătării care să respecte cerințele minime de igienă stabilite de legislație. … Le fac prin garaj și le pun în vânzare și, Doamne ferește, te trezești cu o salmonella sau cu altceva”, a adfăugat el.

Heiuș a mai afirmat: Nu recomandăm românilor să cumpere de la persoane fizice care fac reclamă pe Facebook, nu sunt autorizate și nu au laboratoare, bucătării care să respecte minimele condiții de igienă stabilite de legislația din România.

“Vând prăjituri de casă dar poate le fac prin garaj și le pun apoi în vânzare și, Doamne ferește, te trezești cu o salmonella sau cu altceva nefiind înregistrat și să respecte condițiile de igienă”, a explicat el.

***