fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Analiză

Execuția pe S1 din 2020 – o abordare comparativă cu cea din 2019

Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat… Mai mult

29.07.2020

Cum poate folosi România disponibilitatea maximă a Comisiei Europene de-a sprijini statele membre

de Victor Bratu , 22.3.2020

Contextul relevant: SUA au un pachet economic de 1.000 de miliarde dolari, care conține inclusiv plăți directe către populație.
Germania aprobă luni un plan de salvare economică de 822 miliarde euro.
Marea Britanie a aprobat deja bugetul de intervenție: 330 miliarde lire sterline.
Polonia are alocări directe de 51,5 miliarde dolari pentru susținerea economiei.

În comparație cu acțiunile descrise mai sus, măsurile adoptate la București sunt indirecte, limitate și insuficiente: după posibilitățile situației în care a fost surprinsă.

România poate avea însă o șansă dacă descifrează corect mesajele transmise de Bruxelles și dacă are capacitate de reacție rapidă. Dacă nu face aceste lucruri, e greu de crezut că va putea evita un nou acord cu FMI.

Acțiuni și recomandări ale Comisiei Europene cu efect în România

  • Comisia Europeană a lansat, în data de 13 martie 2020, o Comunicare ca răspuns imediat pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei COVID-19, axat pe un răspuns coordonat la nivel european. Din toată prezentarea tehnică, elaborată, un singur lucru este de reținut: Comisia anunță că va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a atenua consecințele pandemiei.

(Citiți și: ”Comisia Europeană a stabilit răspunsul coordonat la nivel european la amenințarea epidemiei”)

  • În data de 18 martie, Comisia a anunțat că statele membre nu trebuie să mai returneze prefinanţările neutilizate anul trecut din fondurile structurale. Pentru România asta înseamnă 483 milioane euro. Suplimentar, Bruxelles-ul a anunțat că prefinanțările aferente anului 2020  (637 milioane euro, care urmează să fie trimiși României în tranșe, în martie și în aprilie) pot fi folosite, împreună cu banii rămași de anul trecut, la proiecte de sprijin ale sistemele de sănătate (achiziţii de echipamente de protecţie, medicamente şi teste, precum și pentru asigurarea accesului persoanelor vulnerabile la facilităţi medicale).
  • În data de 20 martie, Comisia a relaxat normele comunitare privind ajutoarele de stat și a anunțat decizia de a suspenda temporar prevederile Pactului de Stabilitate și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

De precizat că în afară de aceste acțiuni generale, Comisia a mai lansat programe economice consistente prin intermediul băncilor europene, dar acestea se adresează cu precădere statelor din Zona Euro.

Deschiderea europeană surprinde la București

Comisia Europeană a decis, în esență, că toate fondurile structurale și de coeziune sunt acum la dispoziția statelor membre, deci și a României, pentru a le folosi în perioada următoare, perioadă în care fiecare euro intrat în economie este important.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte PPE, a confirmat pentru cursdeguvernare.ro intenția Comisiei Europene de a accelera procesul birocratic de aprobare a proiectelor și de a permite statelor să cheltuiască ”și pentru lucruri care nu erau acceptate până acum”.

Siegfried Mureșan averizează însă: ”Comisia se va mobiliza, va accelera procesul de aprobare și va fi mai permisivă, dar nimic în plus. Procedurile nu se relxează, proiectele trebuie în continuare fundamentate și corect prezentate, răspunderea cheltuirii corecte a banilor rămâne.”

Rămâne în sarcina autorităților române să trimită spre aprobare proiecte la Bruxelles. În ultimele 10 zile, Ministerului Fondurilor Europene nu a prezentat vreo inițiativă în sensul ultimelor decizii adoptate de Bruxelles

Ultima comunicare publică anunță doar mecanismul prin care beneficiarii fondurilor europene pot solicita suspendarea proiectelor pe care le implementează.

Paradoxul subaccesării: disponibil mare în perioada de criză

România are și în acest exercițiu financiar – intrat deja în ultimul an- un grad redus de absorbție al fondurilor europene. Statistica cea mai recentă este la nivelul datei de 31 ianuarie 2020, și arată un grad de absorbție de 28,72% pe cele 6 Programe Operaționale.

Asta înseamnă un disponibil de aproximativ 16 miliarde euro pentru proiecte ce ar trebui trimise spre aprobare în următoarele 9 luni.

În urmă cu 5 zile, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea avansa câteva soluții de mobilizare rapidă a banilor europeni.

(Citiți și: ”Banii europeni, mobilizați rapid pentru economie. Soluții propuse de europarlamentarul Cristian Ghinea”)

De la acea dată, nicio reacție nu a venit dinspre actualul ministru de resort, Marcel Boloș.

Îndemn informal la cumpătare în depășirea limitei de 3% deficit

Două dintre acțiunile generale ale Comisiei Europene sunt de importanță capitală pentru statele membre: derogările, adoptate în premieră concomitent, de la regulile ajutorului de stat și de la Pactul de Stabilitate. Ambele sunt folositoare, dar sunt în principiu finanțate din bugetele naționale.

În ceea ce privește regula de 3% deficit, europarlamentarul Siegfried Mureșan admite că derogarea este una generală și fără condiționalități, dar spune că un guvern responsabil va face eforturi financiare numai cu scopul de a atenua șocurile economice ale pandemiei.

”Când se va opri această pandemie și când Comisia va constata că lucrurile reintră pe făgaș normal, bineînțeles, regulile Pactului de Stabilitate vor fi reinstituite. Iar unui guvern îi va fi mai simplu să revină în limitele impuse de deficit dacă deciziile și investițiile sale au fost corect făcute, din punct de vedere economic, pe timp de criză. Sigur, pot fi și guverne mai puțin responsabile, dar acestora le va fi greu să își revină”, spune Mureșan.

Decizii economice adoptate de România

Măsurile de sprijin economic au fost adoptate în ședința de guvern de miercuri. Atât alocările, cât și distribuirea lor arată, de fapt, cât sprijin își poate permite România pentru a-și susține, într-un moment de criză, economia:

  • 5 miliarde lei fond de garantare a unor credite cu dobândă subvenționată 100%, cu posibilitatea creșterii acestui fond până la 15 miliarde lei
  • Plata parțială a șomajului tehnic din bugetul asigurărilor pentru șomaj
  • Scutire de dobânzi și penalități de întârziere pentru obligații bugetare restante
  • Suspendarea măsurilor de executare silită prin popriri de conturi pentru creanțe bugetare
  • Amânarea la plată a ratelor scadente la împrumuturi acordate de MFP autorităților locale

(Citiți și: ”Lista măsurilor de sprijin pe care și le permite România pentru economia afectată de criza Covid-19”)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Modificări la IMM Invest: Beneficiarii nu mai sunt obligați să păstreze personalul

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a pus în dezbatere publică proiectul de OUG prin care plafonul total al garanţiilor ce pot fi acordate în programul IMM… Mai mult

Europa

Turcia cere renegocierea convenției ONU care a stabilit jurisdicția maritimă a Greciei în Mediterana

Iulian Soare

Turcia şi Grecia au semnalat miercuri disponibilitatea teoretică de a rezolva prin dialog disputa referitoare la explorarea hidrocarburilor în Mediterana, angajându-se în acelaşi timp să… Mai mult

Stiri

ANAF a introdus facilitatea de identificare vizuală pentru înregistrarea la Spațiul Privat Virtual

Vladimir Ionescu

ANAF a anunțat că facilitatea de identificare vizuală online pentru înregistrarea pesoanelor fizice în Spațiul Privat Virtual (SPV) este operațională. „Identificarea persoanelor fizice care doresc… Mai mult

Europa

Belarus / Poliția a deschis focul împotriva manifestanților. Lituania, nemulțumită de reacția UE, își deschide granița pentru bieloruși

Iulian Soare

Cetățenii din Belarus vor intra mai ușor pe teritoriul Uniunii Europene în condițiile în care Lituania a anunțat că va relaxa restricțiile impuse acestora pentru… Mai mult

Stiri

Mesajul SUA adresat UE: Strângeți rândurile, China este un adversar mai dificil decât a fost URSS

Iulian Soare

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a cerut miercuri ţărilor europene să ”strângă rândurile” împotriva Partidului Comunist Chinez, care foloseşte puterea economică pentru a-şi… Mai mult

Europa

Sechestru de 1,9 mld. lei asupra Victoriabank, la 6 ani după „jafului secolului” din R. Moldova. BERD cere respect pentru acționarii actuali

Razvan Diaconu

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), „în calitate acționar al Victoriabank, salută colaborarea băncii” cu Procuratura Anticorupție din Republica Moldova, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Parteriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank la firma de logistică a numerarului CIT One – sub lupa Consiliului Concurenței

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei are nevoie de informații suplimentare privind parteneriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank ca asociate ale firmei de logistică de valori CIT One, și… Mai mult