vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 martie, 2020

Contextul relevant: SUA au un pachet economic de 1.000 de miliarde dolari, care conține inclusiv plăți directe către populație.
Germania aprobă luni un plan de salvare economică de 822 miliarde euro.
Marea Britanie a aprobat deja bugetul de intervenție: 330 miliarde lire sterline.
Polonia are alocări directe de 51,5 miliarde dolari pentru susținerea economiei.

În comparație cu acțiunile descrise mai sus, măsurile adoptate la București sunt indirecte, limitate și insuficiente: după posibilitățile situației în care a fost surprinsă.

România poate avea însă o șansă dacă descifrează corect mesajele transmise de Bruxelles și dacă are capacitate de reacție rapidă. Dacă nu face aceste lucruri, e greu de crezut că va putea evita un nou acord cu FMI.

Acțiuni și recomandări ale Comisiei Europene cu efect în România

  • Comisia Europeană a lansat, în data de 13 martie 2020, o Comunicare ca răspuns imediat pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei COVID-19, axat pe un răspuns coordonat la nivel european. Din toată prezentarea tehnică, elaborată, un singur lucru este de reținut: Comisia anunță că va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a atenua consecințele pandemiei.

(Citiți și: ”Comisia Europeană a stabilit răspunsul coordonat la nivel european la amenințarea epidemiei”)

  • În data de 18 martie, Comisia a anunțat că statele membre nu trebuie să mai returneze prefinanţările neutilizate anul trecut din fondurile structurale. Pentru România asta înseamnă 483 milioane euro. Suplimentar, Bruxelles-ul a anunțat că prefinanțările aferente anului 2020  (637 milioane euro, care urmează să fie trimiși României în tranșe, în martie și în aprilie) pot fi folosite, împreună cu banii rămași de anul trecut, la proiecte de sprijin ale sistemele de sănătate (achiziţii de echipamente de protecţie, medicamente şi teste, precum și pentru asigurarea accesului persoanelor vulnerabile la facilităţi medicale).
  • În data de 20 martie, Comisia a relaxat normele comunitare privind ajutoarele de stat și a anunțat decizia de a suspenda temporar prevederile Pactului de Stabilitate și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

De precizat că în afară de aceste acțiuni generale, Comisia a mai lansat programe economice consistente prin intermediul băncilor europene, dar acestea se adresează cu precădere statelor din Zona Euro.

Deschiderea europeană surprinde la București

Comisia Europeană a decis, în esență, că toate fondurile structurale și de coeziune sunt acum la dispoziția statelor membre, deci și a României, pentru a le folosi în perioada următoare, perioadă în care fiecare euro intrat în economie este important.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte PPE, a confirmat pentru cursdeguvernare.ro intenția Comisiei Europene de a accelera procesul birocratic de aprobare a proiectelor și de a permite statelor să cheltuiască ”și pentru lucruri care nu erau acceptate până acum”.

Siegfried Mureșan averizează însă: ”Comisia se va mobiliza, va accelera procesul de aprobare și va fi mai permisivă, dar nimic în plus. Procedurile nu se relxează, proiectele trebuie în continuare fundamentate și corect prezentate, răspunderea cheltuirii corecte a banilor rămâne.”


Rămâne în sarcina autorităților române să trimită spre aprobare proiecte la Bruxelles. În ultimele 10 zile, Ministerului Fondurilor Europene nu a prezentat vreo inițiativă în sensul ultimelor decizii adoptate de Bruxelles

Ultima comunicare publică anunță doar mecanismul prin care beneficiarii fondurilor europene pot solicita suspendarea proiectelor pe care le implementează.

Paradoxul subaccesării: disponibil mare în perioada de criză

România are și în acest exercițiu financiar – intrat deja în ultimul an- un grad redus de absorbție al fondurilor europene. Statistica cea mai recentă este la nivelul datei de 31 ianuarie 2020, și arată un grad de absorbție de 28,72% pe cele 6 Programe Operaționale.

Asta înseamnă un disponibil de aproximativ 16 miliarde euro pentru proiecte ce ar trebui trimise spre aprobare în următoarele 9 luni.

În urmă cu 5 zile, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea avansa câteva soluții de mobilizare rapidă a banilor europeni.

(Citiți și: ”Banii europeni, mobilizați rapid pentru economie. Soluții propuse de europarlamentarul Cristian Ghinea”)

De la acea dată, nicio reacție nu a venit dinspre actualul ministru de resort, Marcel Boloș.

Îndemn informal la cumpătare în depășirea limitei de 3% deficit

Două dintre acțiunile generale ale Comisiei Europene sunt de importanță capitală pentru statele membre: derogările, adoptate în premieră concomitent, de la regulile ajutorului de stat și de la Pactul de Stabilitate. Ambele sunt folositoare, dar sunt în principiu finanțate din bugetele naționale.

În ceea ce privește regula de 3% deficit, europarlamentarul Siegfried Mureșan admite că derogarea este una generală și fără condiționalități, dar spune că un guvern responsabil va face eforturi financiare numai cu scopul de a atenua șocurile economice ale pandemiei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Când se va opri această pandemie și când Comisia va constata că lucrurile reintră pe făgaș normal, bineînțeles, regulile Pactului de Stabilitate vor fi reinstituite. Iar unui guvern îi va fi mai simplu să revină în limitele impuse de deficit dacă deciziile și investițiile sale au fost corect făcute, din punct de vedere economic, pe timp de criză. Sigur, pot fi și guverne mai puțin responsabile, dar acestora le va fi greu să își revină”, spune Mureșan.

Decizii economice adoptate de România

Măsurile de sprijin economic au fost adoptate în ședința de guvern de miercuri. Atât alocările, cât și distribuirea lor arată, de fapt, cât sprijin își poate permite România pentru a-și susține, într-un moment de criză, economia:

  • 5 miliarde lei fond de garantare a unor credite cu dobândă subvenționată 100%, cu posibilitatea creșterii acestui fond până la 15 miliarde lei
  • Plata parțială a șomajului tehnic din bugetul asigurărilor pentru șomaj
  • Scutire de dobânzi și penalități de întârziere pentru obligații bugetare restante
  • Suspendarea măsurilor de executare silită prin popriri de conturi pentru creanțe bugetare
  • Amânarea la plată a ratelor scadente la împrumuturi acordate de MFP autorităților locale

(Citiți și: ”Lista măsurilor de sprijin pe care și le permite România pentru economia afectată de criza Covid-19”)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: