La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

PIB-ul pe T1 : Admirabil în context, semidetestabil în oglindă

de Marin Pana 6.6.2013

Datele furnizate de Institutul Național de Statistică referitoare la Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2013 amintesc de o zicere populară: ”dacă mă uit în oglindă, mă detest, dacă mă uit în jur mă admir”.

Cu un avans de 2,2% față de aceeași perioadă a anului precedent și de 0,7% în termeni ajustați sezonier comparativ cu ultimul trimestru din 2012, creșterea economică rămâne insuficientă pentru a genera efecte palpabile în nivelul de trai dar reprezintă o performanță bună în context european.

De remarcat în primul rând ar fi nu atât meritoriul loc trei în rândul statelor din UE în materie de evoluție a PIB (după Letonia și Lituania, antrenate de marii vecini suedezi situați pe locul patru), cât ieșirea din evoluția în dinți de fierăstrău (una caldă, una rece și iarna și mai rece) în care ne complăceam din 2011.

Evoluția PIB ( serie ajustată sezonier – % față de trimestrul precedent) :

Dacă se face abstracție de reculul limitat din trimestrul trei 2012, cauzat de vremea nefavorabilă pentru agricultură, se conturează deja o tendință de creștere. Nu grozavă, dar stabilă, ceea ce este mult mai important.

Cu toate acestea, valoarea de 2,2% față de același trimestru din 2012 nu generează entuziasm din mai multe motive.

În primul rând e o valoare moderată, ”nerobustă”.

În al doilea rând, primul sfert economic al unui an nu reprezintă 25%, ci undeva în jur de 20% din rezultatul final al anului respectiv.

În al treilea rând, o bună parte e dată de beneficiul unui efect de bază favorabil, trimestrul I 2012 fiind unul de minim local.

Ceea ce nu se va mai repeta deoarece scăderea din ultimul sfert al lui 2011 și primul sfert din 2012 a fost recuperată în trimestrul doi 2012. Tocmai de aceea, rămâne de văzut cum evoluează lucrurile în prezent, datele urmând a fi comunicate în luna august. De-abia atunci vom avea primele indicații solide pentru rezultatul economic pe 2013.

(Citește și: ”Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei”)

Pe partea de formare a PIB, aproape toate bune sau neutre (a se citi influențe pozitive sau zero pe creșterea economică de ansamblu).

Industria conduce sănătos plutonul, cu o contribuție de aproape o treime în cea a creșterii economice brute (+0,7% față de +2,2%), în timp ce agricultura ne-a tras înapoi cu trei zecimi de procent.

Comerțul cu ridicata și amănuntul, alături de activitățile profesionale și de servicii suport, fiecare cu +0,4%, completează podiumul contribuțiilor pozitive la creșterii economice. Ele sunt urmate de sectorul informații și comunicații (+0,3%).

De remarcat că valoarea adăugată brută s-a situat din nou sub nivelul PIB ( 2%), diferența de 0,2% venind din partea impozitelor nete pe produs.

Metodolgic, acestea reprezintă diferența dintre impozitele percepute și subvențiile acordate de stat. Ele au ajuns la o pondere maxim istoric în PIB, de 13,5%, se însumează statistic cu valoarea adăugată brută și au indus o majorare a PIB de o zecime din cea aferentă acesteia din urmă.

Cui folosește 

Până aici, toate destul de bune și de frumoase. Doar că, pe partea de utilizare a creșterii economice (ca să vedem și noi la ce ne folosește), vedem că PIB-ul a crescut exclusiv pe motivul expandării cu 3,9% a exporturilor de bunuri și servicii, în timp ce volumul importurilor de bunuri și servicii s-a contractat cu 1,7%.

La intern, consumul final efectiv total a determinat scăderea PIB cu 0,2%, toată diminuarea find repartizată la gospodăriile populației în timp ce administrația publică a staționat pe zero.

Formarea brută de capital fix a împins și ea de puțin creșterea economică în teritoriul negativ (influență -0,1%). Ceea ce nu reprezintă o evoluție de natură să ne dea speranțe într-o reluare a unei majorări mai consistente a PIB pe termen mediu.

Variația stocurilor a avut și ea un efect negativ (-0,5%), dar aici avem de-a face cu un transfer de consum ce ne spune că producția anterioară (2012) a fost întrucâtva supradimensionată față de necesarul pieței interne.

Interesant aparentul paradox din comerțul exterior. Exportul net de bunuri și servicii a avut un impact negativ de 1,4% în formarea PIB, dar evoluția de la rău la mai puțin rău a determinat o influență pozitivă de +3% asupra creșterii PIB, din care două treimi au revenit majorării exporturilor și o treime diminuării importurilor. Ceea ce spune multe despre drumul pe care ar trebui să mergem, odată ce am adăuga și un eventual efect pozitiv sustenabil al cererii interne.

În fine, ar fi de reținut rezultatele obținute de economiile dezvoltate ale UE, cu care România derulează cea mai mare parte a schimburilor externe, pentru a vedea ce potențial avem în cazul relansării cererii de pe piața acestora. Și de ce ar trebui să fim mai atenți la semnalele venite din economiile cu care suntem strâns interconectați :

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2013

Un raspuns

  1. MILUT
    6.6.2013, 12:23 pm

    Fara o “Strategie nationala de dezvoltare pe termen lung, mediu si scurt” fundamentata stiintific si cu responsabilitate nu se poate realiza nici o crestere subsatantaiala a PIB. Fara strategie se poate vorbi doar de variatii aleatorii PIB-ului si de vinovati, impostori, tradatori, etc

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult