Magistrații resping eșalonarea plății salariilor pe care și le-au acordat retroactiv – premierul Ciolacu elimină articolul ce prevedea achitarea eșalonată și în titluri de plată

Premierul a decis joi, înainte de ședința de Guvern, eliminarea din OUG supranumită „ordonanța trenuleț” a Art. VIII, care prevedea achitarea eșalonată și prin titluri de plată a drepturilor salariale câștigate în Justiție de către angajații din Justiție. E vorba de o creștere retroactivă a salariilor, cu circa 25%.

Guvernul trebuie să plătească nu mai puțin de 16 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro – circa 1% din PIB), suplimentar față de suma bugetată, pentru a plăti măririle de salarii din justiție pe care judecătorii și le-au acordat singuri, retroactiv.

Guvernul decisese, inițial, o formă de achitare eșalonată a obligațiilor obținute în justiție de cei din justiție, din cauza sumelor imense pe care le are de virat și care ar arunca în aer bugetul pentru 2024, deja criticat de analiști că este fundamentat pe venituri supraevaluate și cheltuieli subdimensionate.

Eliminarea articolului a fost stabilită în urma întrevederii pe care premierul Ciolacu a avut-o joi cu președinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu, în cadrul căreia au stabilit:

• eliminarea art. VIII din proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
• în cursul lunii decembrie vor fi achitate diferenţele salariale aferente lunii noiembrie 2023
• plata tranşei pe anul 2023 pentru titlurile restante privind drepturile salariale restante
• asigurarea resurselor financiare pentru plata integrală a drepturilor salariale reglementate conform cadrului normativ în vigoare, pentru anul 2024

Reamintim că sumele provin din majorările salariale pe care sistemul și le-a acordat singur în instanță, în cadrul unui fenomen litigios ce crește exponențial și înghite bucăți tot mai mari din cheltuielile de personal ale statului.

Mecanismul de majorare a salariilor din Justiție prin procese trebuie stopat urgent, au cerut specialiștii din MF, altfel se va ajunge la „sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.

”Situația este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României este problematică și nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică”, atrăgeau atenția funcționari din MF.

(Citește și: Document / Statul trebuie să stoarcă rapid 3 mld. euro din economie pentru a plăti creșterile retroactive de salarii din Justiție. Numai suplimentul înseamnă 2/3 din salariile din Educație)

Magistrații au de încasat restanțe cuprinse între 10.000 și 30.000 de euro pentru fiecare angajat.

De ce spune CSM că această formă de achitare a veniturilor restante este flagrant neconstituțională, încalcă drepturile de proprietate ale creditorilor etc.

Măsura era prevăzută în proiectul OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene.

Proiectul se află la Consiliul Economic și Social (CES) și urmează să fie aprobat în ședința de guvern de joi.

Achitarea acestor datorii ale statului în titluri de plată nu este constituţională, a stabilit joi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

• Spre deosebire de tilurile executorii, titlurile de plată nu sunt purtătoare de dobânzi, ceea ce modifică obiectul creanței.
• Se stabilește o nouă eșalonare, care poate ajunge, în realitate la 12 ani: 5 ani eșalonarea inițială a 7 ani din OUG supranumită „ordonanța trenuleț”.
• CSM consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menţionat este în contradicţie flagrantă atât cu Constituţia României, republicată, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât reglementarea propusă este profund discriminatorie, ignoră dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la justiţie, reprezintă o atingere gravă adusă dreptului de proprietate al creditorilor şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătoreşti de către puterea executivă, precum şi cerinţa de calitate a legii, având un caracter imprevizibil şi potenţial de a genera dificultăţi insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor.
• ”Promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituţional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorităţii executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcţia identificării soluţiilor efective şi reale pentru executarea obligaţiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept”.
• ”Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea de către autoritatea executivă a actului normativ preconizat, în pofida elementelor de neconstituţionalitate flagrantă constatate, va genera fără îndoială premisele unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească şi va deschide calea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionarea acestui conflict”.
• ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă regretul în mod public faţă de faptul că rolul său constituţional a fost ignorat, nefiind consultat în nicio modalitate cu privire la măsurile preconizate şi adresează pe această cale un apel la dialog către celelalte puteri ale statului, solicitând ca pe viitor poziţia constituţională a instituţiei în arhitectura statului de drept să fie respectată şi să fie în mod real consultat atunci când astfel de măsuri cu impact major asupra personalului din justiţie urmează a fi adoptate”.

Reamintim că instanța nu a decis niciodată că despăgubirea prin titluri de plată a foștilor proprietari cărora li s-au confiscat proprietățile imobiliare de către regimul comunist nu a fost declarată neconstituțională de instanțele din România.

(Citește și: Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania)

Presiuni în creștere din partea instanțelor

Joi, Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul București a decis amânarea tuturor proceselor, cu cu excepția celor urgente, din cauza acestui articol și a stabilit restrângerea activității ca formă de protest.

TMB a anunțat că, până la alocarea de către guvern a fondurilor necesare plăţii integrale a salariilor, precum şi a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative şi prin hotărâri judecătoreşti definitive, va amâna toate procesele cu excepția urgențelor:

• măsuri preventive, cauzele prevăzute la art.138 Cpp
• percheziţiile domiciliare;
• ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă
• ordine de protecţie
• răpirile internaţionale de minori
• suspendări provizorii de executare
• grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei).

De asemenea, grefierii au anunțat suspendarea activității, începând de joi, timp de patru ore, urmând ca de vineri să blocheze activitatea instanțelor și parchetelor.

“Solicităm coaliţiei de guvernare respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive prin care instanţele de judecată române au constatat existenţa unor inechităţi ca urmare a aplicării sau neaplicării unitare a vechilor legi succesive de salarizare, în ceea ce priveşte personalul din sistemul judiciar. Emiterea unui act normativ prin care statul român se legitimează să nu respecte obligaţiile stabilite prin hotărâri pronunţate de puterea judecătorească are un caracter arbitrar, lasă fără conţinut forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti şi este un atac direct la justiţiei, în ansamblul său”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.

Articolul din OUG care a stârnit furia magistraților din CSM

Art. VIII – (1)

• (1) Plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiției prin hotărâri judecătorești definitive și acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG nr. 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora și neplătite până la data de 31.12.2023 se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanță care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanțelor, eșalonat pe o perioadă de 7 ani în tranșe anuale egale.
• (2) Prin derogare de la legislatia privind datoria publica, titlurile de plată emise prin sistemul trezoreriei statului potrivit alin. (1) sunt instrumente de datorie publica și nu sunt purtătoare de dobânzi.
• (3) Titlurile de plată sunt nominale și netransmisibile.
• (4) Fiecare ordonator de credite are obligația de a stabili suma totală de plată restantă la data de 31.12.2023 pentru fiecare persoană în parte, cu dobânda aferentă pentru sumele rezultate din hotărâri judecătorești, calculată până la acea dată, defalcată în suma netă la care se adaugă contribuțiile și impozitele datorate pentru perioada pentru care s-au acordat, inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată, și să o comunice Ministerului Justiției în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Pentru sumele stabilite prin acte administrative nu se datoreaza dobanda pana la data de 31.12.2023.
• (5) În termen de maxim 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), Ministerul Justiției centralizează datele pentru fiecare ordonator principal de credite în parte si transmite Ministerului Finanțelor în vederea emiterii titlurilor de plată datele pentru fiecare persoană în parte, cu datele de identificare ale acestora si cu sumele defalcate conform alin. (4).
• (6) Ministerul Finanțelor emite și comunică titlurile de plată pentru fiecare persoană beneficiară în parte, pe baza datelor comunicate conform alin. (5) în termen de 60 de zile de la primirea acestora. Titlurile de plată cuprind suma netă la care se adaugă contribuțiile și impozitele datorate pentru perioada pentru care s-au acordat, inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată daca este cazul.
• Valoarea nominală a titlului de plată este egală cu suma netă comunicată de Ministerul Justiției potrivit alin (4) inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată. Sumele reprezentând CAS, CASS si impozit pe venit aferente drepturilor prevăzute la alin. (5) se cuprind în bugetele OPC in anul in care are loc rascumpararea și se virează la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și la buget fondurilor speciale, după caz, de către acesta în contul beneficiarului.
• (7) Ministerul Finanțelor până la data de 31 decembrie a fiecărui an, rascumpara valoarea nominala din bugetul de stat, in sapte rate egale, incepand cu anul 2024, prin unitățile trezoreriei statului. Valoarea ratei anuale rascumparate de Ministerul Finantelor se actualizează cu indicele prețurilor de consum aferent anulu anterior celui în care se face rascumpararea, comunicat de Institutul Național de Statistică, si constituie suma anuala care se plateste fiecarui beneficiar.
• (8) Ministerul Justiției si ordonatorii de credite prevăzuți la alin. (4) raspund de corectitudinea datelor comunicate conform alin. (5) Ministerului Finanțelor.
• (9) Orice executare silită a sumelor prevăzute la alin. (1), nu poate începe sau, după caz, se suspendă de drept la data de 31.12.2023. Executarea silită încetează de drept la achitarea ultimei rate din titlu de plată.
• (10) Continuarea executării silite după suspendarea de drept şi până la încetarea acesteia constituie abatere disciplinară şi poate fi sancţionată, în funcţie de gravitatea faptei, cu excluderea din profesie, dacă faptele nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, iar actele de executare efectuate în
  acest interval sunt nule de drept.
• (11) Constatarea şi sancţionarea abaterii disciplinare se realizează în condiţiile Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
• (12) În aplicarea prevederilor prezentului articol Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției elaborează norme metodologice de aplicare pe care le supun spre aprobare Guvernului prin hotârare.

Erori în documentele bugetului

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat miercuri, că prevederile incorecte din ordonanța trenuleț referitoare la majorările salariale acordate cadrelor didactice sunt „o greșeală a colegilor” care „lucrează de 24 de ore continuu la elaborarea proiectului de buget”.

Documentele publicate pentru o scurtă dezbatere înainte de a fi adoptate conțin însă mai multe greșeli.

De exemplu, în Nota de fundamentare, drepturile salariale celor din justiție urmau să fie decontate prin titluri de stat cu valoare nominală de 1.000 de lei, nu cu titluri de plată, nu cu titluri de plată, așa cum apare în textul proiectului de OUG:

„OUG stabilește că tranșa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se plătesc eșalonat sau se pot converti în titluri de stat cu valoarea nominală de 1.000 lei, începând cu anul 2024, în tranșele prevăzute pentru acest an.”

Precizăm că, spre deosebire de titlurile de stat, titlurile de plată nu sunt purtătoare de dobândă. Acest detaliu, al lipsei dobânzii, este, de altfel, precizat suplimentar și în proiectul de OUG care i-a nemulțumit pe angajații din justiție.

****