Toată agitația cu schimbarea peste noapte a regulilor fiscale pentru rezolvarea crizei bugetare a României e însoțită de un mare risc:
Riscul de-a comite erori care să ducă le efectul invers decât cel scontat – adică veniturile să crească mult prea puțin față de prejudiciile încă neevaluate corect pe care aceste măsuri să le producă în ecomomie.
Pe de altă parte, România mai are numai o singură lună la dispoziție să producă și să arate ”ceva” la Bruxelles în materie de readucere sub control a deficitului bugetar – ăsta e un adevăr peste care nu se poate trece, căci pierderea fondurilor europene ar înseamnă mult mai mulți bani decât se chinuie guvernul să economisească sau să stoarcă din economie.
Dar oare nu e limpede că nu poți pune ordine, în numai 2-3 luni, într-un sistem fiscal plin de excepții, derogări, prioritizări greșite și vulnerabil la evaziune și contrabandă?
Să fim realiști: Nu acesta e momentul unei astfel de schimbări de bară – cu studii de impact făcute pe genunchi și cu o profundă necunoaștere a mediului de afaceri – în buza unui an electoral în care ambele partide de guvernământ au probleme cu propriile electorate:
PSD doar se va preface că taie cheltuielile statului – pentru că acolo, la stat, e electoratul său – de aia a si mutat pentru anul viitor măsurile de ”reformă a administrației” anunțate de Marcel Ciolacu;
Iar PNL numai se va preface că pune ordine în sistemul fiscal – atâta vreme cât acolo, în linia antreprenoritului e electoratul său.
Dat fiind, deci, că avem de obținut 12-15 miliarde în următoarele luni, pe fondul haosului din discuțiile pe măsurile fiscale, soluția este, după opinia noastră, compusă din 3 pași, cu argumentele aferente:
A, Creșterea cu 10 (zece) % a tuturor taxelor (cu excepția TVA), de orice fel, începând cu 1 septembrie – pentru rezolvarea rapidă a crizei deficitului bugetar – pentru anii 2023 și 2024
Argumentele:
1, Se poate face simplu, cu o simplă Ordonanță de Urgență și s-ar obține venituri cu 10% mai mari în buget: ar fi vorba de venituri de circa 50 miliarde de lei anual, colectate ușor, cu actualul mecanism de colectare.
2, Procetul de 10% e suportabil pentru totă lumea:
, Măsura ar fi la fel de intempestivă precum măsurile fiscale deja propuse, dar cu efecte nefaste mai mici pentru economie;
, Nu ar crește de 3 ori (cu 200%!) impozitarea microîntreprinderilor (cum spunea guvernatorul Isărescu, când era vorba de creștere a cheltuielilor cu pensiile de 40%: ”nicăieri în lume nu există creștere de 2 cifre la așa ceva” – așa și în economie, nu există taxă care să crească brusc cu 3 – trei! – cifre);
, Nu ne-am pierde în chestiuni complicate de calcule, praguri, deduceri, treceri de la impozit pe profit la venit sau invers – nu s-ar da peste cap contabilitățile a 2-300.000 de firme;
, nu ar da peste cap bugetele de investiții și dezvoltare ale oricărei companii, mică sau mare
, chiar ar fi de unde să se crească cu 10%: avem cea mai redusă fiscalitate – in numai o lună nimeni n-ar simți mare lucru în materie de taxe, iar statul si-ar aduna 50-60 miliarde pe an (12-15 miliarde pe trimestru, adică inclusiv în 2023) bani fără nicio bătaie de cap și, mai ales, fără să stea cu inima cât un purice să vadă ce efecte se vor produce in economie, câte companii vor trece la gri sau la negru, câte se vor închide.
3, Procedura ar fi simplă, ar aduce bani la buget începând cu a doua lună de la legiferare: nu ar modifica decât o singură cifră.
Printr-o atare măsură statul ar rezolva criza bugetară din 2023 si 2024 + economia ar putea suporta imprevizibilitatea creșterii poverii fiscale + s-ar câștiga timpul necesar ca, până în 2025 (anul de după alegeri) să se conceapă un sistem fiscal coerent – fără improvizațiile și mai ales fără caracterul reactiv care caracterizeză fiscalitatea românească de 30 de ani încoace.
S-ar câștiga, deci, timp:
B, Reforma fiscală: Regândirea sistemului fiscal pentru perioada de după 2025
Dat fiind că s-ar câștiga cel puțin un an, guvernul ar putea trece la o reformă fiscală serioasă, pe care ar avea timpul să o așeze pe baze sănătoase și nu pe improvizații pe care să le corecteze din când în când cu alte improvizații.
Argumente:
1, Pentru ca sistemul fiscal să fie eficient, trebuie gândită o strategie economică în baza căreia să se așeze fiscalitatea: Codul Fiscal e singurul instrument prin care un stat cu o economie liberală își poate modela economia
2, Orice măsuri fiscale noi trebuie luate numai după serioase studii de impact asupra economiei așa cum e ea acum: dacă vrem să dispară niște companii sau niște sectoare, trebuie să ne gândim nu doar la ce punem în loc, ci și ce se va întâmpla cu antreprenorii și salariații din aceste companii și sectoare; nemaivorbind de faptul că economia e ceva foarte diferit de statisticile cu care lucrează teoreticienii nostri în ale economiei, care n-au condus niciodată o companie.
3, Noua legislație fiscală va trebui debranșată de la prociclicitatea care o caracterizează de 30 de ani – adică de la politicianismul grosier, inconștient și demagogic, care explodează întotdeauna când se ajunge la crize fiscal-bugetare: când se ajunge la bani, toată lumea fuge – așa cum a fugit premierul Ciolacu ieri de la conferința de presă când au început întrebările.
”Politicianismul grosier, inconștient și demagogic”: să vorbim și de varianta concretă a acestei înșiruiri de epitete, care macină de 20 de ani bugetele României:
C, Restaurarea principială a fiscalității: Dezvoltare vs. Voturi
E foarte multă teorie privind cauzele crizelor bugetare ale României, însă dincolo de ele se ascunde o criză structurală de așezare a societății:
Absolut tot sitemul politico-guvernamental – și, deci, fiscal-bugetar – din România are în centru primarul de comună:
Deși e mult spus ”de comună”: marea problemă a României este că, din circa 2800 de comune, 2000 NU își pot plăti singure salariile nu își pot finanța aparatul administrativ. Zeci de miliarde se duc de la Buget (mai ales din TVA) pentru a asigura supraviețuirea financiară a acestor entități inutile.
Or, o entitate teritorială care nu-și poate finanța administrația nu are nicio rațiune de a exista juridic. Singura rațiune este pur electorală: administrațiile locale nu sunt privite ca gestionare ale comunităților, ci ca agenții electorale la firul ierbii.
Oricât ar fi de dificil de realizat politic un asemenea demers, prima cale de-a scădea cheltuielile publice este reforma administrativă în funcție de capacitatea comunităților de-a-și întreține administrațiile:
Asta ar fi reforma administrativă adevărată – de care vorbeșt șeful partidului cu cel mai mulți primari – și nu desființarea posturilor vacante din Educație (unde e plin de suplinitori), din Sănătate (cu spitale depopulate de personal sanitar), din Poliție, sau din alte sectoare unde există un deficit real și devastator de personal calificat.
*
Asta ar putea fi o abordare logică a crizei de timp în care se află guvernul și, odată cu el, economia și societatea:
Putem rezolva o problemă simplu și rapid, câștigând spațiu de manevră pentru a face lucrurile bine, pe baza experiențelor devastatoare pentru dezvoltare de până acum.
***
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Antieconomicul sistem fiscal-bugetar al României. De ce, când și cum poate statul sprijini economia”)
***
Urmărește-ne pe Google News
10 răspunsuri
Pai, ce e de necrezut? Politicul asta de 50 ani e ucigător, se baga în tot și în toate mai decât comunistos, ați dat argumente, nu asculta, ne-au dus la Groapa Istoriei, ce face poporul, răbda cât, pana când! Ciolanu e Las de la început, cine l-a adus de la… Mare depărtare, fuge de răspundere, e gras de se sparge de
.. Bani, bani asa e la Guvern!?
Domnule Grosu.
+ 10 % la oricare taxa ?
Explicați asta unui angajat cu 1.898 lei in mana ( salariul minim net de la 1 ianuarie 2023) Va fi mai sărac. Și la suma asta minima garantată, efectiv fiecare leu e important. ( efectul cumulat al creșterii TUTUROR taxelor cu 10 %, ar fi dezastruos pentru un astfel de contribuabil. Și vedeți că sunt cu milioanele )
– De ce nu se discuta de impozit progresiv ?
Model USA.
– Face rău clar celor care anual încasează echivalentul a peste 100.000 dolari. Și care azi sunt taxați in Romania cu „stratosfericul” procent de 9, ceva % ? Cumva conduc ei națiunea ?
– O reforma a statului e necesară. Dar începând obligatoriu cu regurile fiscale. Deoarece sa faci un buget greșit , nu e vina lui Ion din Răcătău. Să aprobi ca parlament un astfel de buget, e dovada supremă că „sistemul” e exact la fel ca cel din RSR. Adică venea Ceașca cu indicațiile prețioase, MF făcea bugetul, se convoca MAN 7 zile și se aprobă tot. În unanimitate bineînțeles. Astăzi , ca și ieri și exact cum va fi și în viitor, parlamentul aprobă bugetul de stat tot în 7 zile. Identic că în ” democrația” numita Rusia.
Nici vorbă în România să ai un buget prezentat în luna septembrie- octombrie și la care parlamentul discuta, aprobă, modifica cifrele capitol pe capitol.
Adică ce e normalitate in oricare țară democratică.
Sau nu suntem țară democratică ? Cumva tot o dictatura dar mai cosmetizata, mai soft și unde improvizația combinata cu disperarea produce ce se vede ?
Și Ceaușescu a făcut identic . A inventat părțile sociale pentru a reduce fondul de salarii că era strâmtorat rău de tot.
Măcar să învățăm din propriile greșeli. Nu sa le repetăm cu alde motivații sau denumiri. Părerea mea.
Cred ca o combinatie de 5% impozitare si cu o parte din masurile propuse de guvern un pic slefuite ar fi ok, dupa care mai incolo reforma regionala.
Nu am inteles care taxe sa fie marite cu 10%!!!
Măsura propusă de dvs. este total greșită si ignoră toate problemele legate de execuția bugetară. Cum s-ar zice : dai tot in boul care trage !
Și pentru că am vorbit de boi , guvernul să ia tarul de coarne si să acționeze rapid.
Sa declare STARE DE URGENȚĂ BUGETARĂ ! Să aplice fără întârziere si fără șovăială măsurile propuse ( care sunt insuficiente ) .
Să combată eficient evaziunea fiscală , economia subterană si munca la negru.
Interzise toate acțiunile și manifestările finanțate de la bugetul central sau local care consumă resurse ( vezi plimbările lui Iohannis săptămânal la Sibiu si retur , zilele localității , festivaluri de muzică , team building etc. ) .
Înghețate cheltuielile cu bunuri și servicii la nivelul anului 2022 .
Sunt foarte multe măsuri de luat. Nu este timp de făcut filozofie , studii de impact etc.
Dacă o măsură se va dovedi că este greșită sau ca nu aduce beneficii , atunci se poate renunța la ea sau corecta.
TREBUIE ACȚIONAT IMEDIAT .Dacă nu sunt in stare sa își dea demisia. Nu se mai poate continua in dezmățul acesta. Ți atenșie magistrați , nu suntem departe de faliment și atunci să vă vad cum veți mai susține ” DREPTUL VOSTRU LA PENSII SPECIALE ”.
Din păcate, sunt sfere de activități care nu sunt controlate și impozitate, acestea generând, în economia subterană sume enorme de bani, nefiscalizate, bineânțeles… ! Prostituția este un fenomen care nu poate fi eradicat dar poate fi controlat de către autorități, la fel ca în țările occidentale dezvoltate. Legalizarea și impozitarea prostituției în REomânia ar avea beneficii enorme….pe de o parte , veniturile obținute de către stat, din impozitarea prostituției, locuri de muncă, etc…pe de altă parte, controlul bolilor venerice, reducerea numărului de violuri, reducerea considerabilă a traficului de persoane, etc…. !!!
Problema e cum uita domnu’ este ca o taxa d’asta pe 2 ani devine intotdeauna permanenta…
Uita-te le tva inventat in 72 la francezi pentru numai un an..🤣
Si cum o sa aiba bani in plus ce o sa faca? Sa creasca salariile bugetarilor si noi posturi la stat.
Mister @ Radu.
Când pretindeți legalizarea prostituției, demonstrați că nu pricepeți mult din medicina dar nici din principiile justiției. Deoarece:
1- nici boala venerica nu se poate detecta imediat după actul sexual. Și nici o prostituata nu vine controlata medical zilnic.
Deci poate infecta liniștit noii clienti. Ca atare, chiar supunând „operatorii” unor controale medicale saptamanale/ lunare, intervalul intre doua controale e un focar de infecție. Clienții se infectează cu zecile sau sutele. Depinde cat de „harnica” e duduia.
– In nici un bordel din lume nu se cere nume, prenume , cod fiscal , niciunui client. Deci, neexistând o evidenta a clienților , nu se pot căuta potențialii infectați de către duduia care practica cea mai veche meserie din lume.
– devenind o ” afacere” legalizata, absolut sigur ca mai ales în România, traficanții de carne vie vor scădea și nu vor crește numeric. 😀
– Social și uman, o femeie care se prostituează o face din doua motive.
1 – sărăcie.
2- de frica „șefului” care o constrânge sa se prostitueze.
Acum că sunt tot felul de ” domni” care nu pricep nimic din problemele sectorului, nu mă miră. Să insiști fara să cunoști realitatea ( documentată de o infinitate de anchete judiciare atât în RO cât și în restul tarilor democratice) e dovada crasă de habarnism in domeniu.
PS.
Dacă aveți o fica, sunteți de acord sa se prostitueze ?
Da ?
Nu ?
Răspunsul eventual e condiționat de câți bani va livrează din ” munca” ei ?
Gândiți la asta și după aia scrieți aiurelile din comentariul dvs.
haideti sa nu punem cifre din burta.
la 6 luni avem venituri la buget 242 mld. scadem tva, cum se propune aici, si ramanem cu vreo 194 mld. scadem fonduri ue, raman vreo 173 mld. scoatem si veniturile nefiscale, si ajungem la 151 mld, pe 6 luni. daca zicem ca in primele 6 luni e partea mai mare la impozitul pe profit, dividende, proprietate, pe an ne ies mai puntin de 300 mld din taxe si impozite. o crestere de 10% inseamna 30 mld, nu 50. si asta presupunand ca autorul nu se refera doar la taxe, ci si la impozite.
Stimate d-le Grosu, ce cereti dvs. in acest articol este 100% impotriva firii oricarui psdist sau pnlist.
Atata timp cat egoismul, nepasarea, nepriceperea dar si prostia sunt chestii de atuu la ei, nu vad pe nimeni sa faca ce ati scris dvs. aici.