fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Cristian Grosu / ”Da cine-i, frate, Isărescu ăsta ?”

de Cristian Grosu , 20.5.2020

România a intrat într-o adevărată bulboană, pe fondul crizei Covid, care așează problemele pe harta furtunii perfecte. Nu ca bani: ci ca preț al banilor – dar tocmai de paradoxul ăsta vorbim mai jos.

Guvernarea antinațională, populistă și violent pro-rusească a PSD (nu doar Dragnea-Dăncilă-Teodorovici, ci inclusiv noile fețe care azi se dau fecioare, Ciolacu – Cazanciuc – XXX, care, când nu rânjeau slugarnici la politicile lui Liviu Dragnea, tăceau când se ștergea ăla cu fețele lor pe bocanci) a lăsat în urmă o situație financiară și macroeconomică atât de dezastruoasă, încât salvarea poate veni doar dintr-un miracol absolut satanist din punct de vedere economic (guvernatorului Mugur Isărescu îi place să-i spună ”neortodox”): tipărirea de bani, în a doua instanță.

Căci  în primă instanță, crearea unei entități salvatoare după model absolutist – care copie în România cam ce se face în toată lumea asta care nu știe din ce bani i se trage prosteritatea – în care mâna dreaptă a unui prim ministru Nu mai e ministrul economiei, sau ministrul fondurilor europene, sau ministrul finanțelor: ci guvernatorul care tipărește banii pe care nimeni altcineva nici nu-i mai produce și nici nu ti-i dă.

Ca să nu intrăm în detalii – să periem doar anunțul făcut ieri de guvernator: a cumpărat titluri de stat de pe piața secundară de 3,1 miliarde de lei, și a mai pompat la repo încă 13,5 miliarde către bănci: care – nu s-ar fi zis, nu-i așa? – cumpără la prima strigare, în principiu, tot titluri de stat… .  Din informațiile noastre, CEC-ul cumpără în draci, dar nu numai el.

Bun: fără acești bani, România nu s-ar închide pe finanțarea deficitului, iar aportul BNR prin tipărirea de bani (că asta înseamnă achiziția de titluri de stat – și încă: nu-i mare lucru să vedem la un moment dat că va cumpăra nu prin piața secundară, ci chiar principală, direct) este esențial.
Nu mai există spațiu fiscal pentru stimulare, piețele externe sunt necruțătoare (uitati-vă la entuziasmul decidenților când afirmă că nu ne mai împrumutăm cu 4,9% ci cu 4,7%, când, de fapt asta oricum reprezintă dublul la care se împrumută orice societate iliberală, ca Ungaria, de exemplu):

Finanțarea politicilor publice a ajuns la mâna BNR. Așa cum în multe alte state, viitorul iminent al economiilor a ajuns, strategic vorbind, la mâna băncilor centrale. Dar revenind la România: au ajuns la BNR.

N-ar fi un capăt de țară, teoretic vorbind, chiar dimpotrivă:
în ultimii ani, BNR a fost singurul loc în care a mai licărit un sâmbure de rațiune economică;
singurul microfon la care s-a mai auzit vreun diftong împotriva politicilor antieconomice, antinaționale și, în orice caz, pro-rusești din punct de vedere al echilibrului general, ale guvernării PSD;
a fost singura entitate care a mai fluierat în acest templu al subdezvoltării metodice și științifice, care a fost România ultimilor 4-5 ani;
a fost singura instituție care, având pârghii pe care a și decis să le folosească, a chemat la masa discuțiilor și sistemul bancar și mediul de afaceri, ca să ajungă la un compromis în fața populismelor violente ale unor baronași de țară ajunși la butoanele cele roșii ale politicilor economice;
a fost laboratorul în care s-au depanat, cu migală, efectele devastatoare în economie ale politicilor fiscale dărâmătoare pentru buget.
Orice prostie făceai ca politician – provocai oarece scandal la televizor, apoi mergeai la BNR, că ”găsea el Guvi o soluție de reparare”.

Problema e însă că, pentru a-și obține și a-și prezerva acest statut, BNR a trebuit să facă crâncene compromisuri, pentru ca astăzi să ajungă – în vârful acestei grămezi de compromisuri – pe poziția de finanțator sau demolator al politicilor privind mediul de afaceri și al economiei reale.

Or, asta, pentru BNR e o pălărie prea mare. Mult prea mare.

În urmă cu vreo 17-18 ani, Sorin Ovidiu Vântu m-a chemat cu o propunere – să preiau editorial unul din ziarele lui. Nu contează cum s-a sfârșit discuția (NU am preluat ziarul), ci faptul că m-am dus la el cu prima pagină a unui ziar concurent, pe care erau fotografiile economiștilor vedetă ai momentului, vedetele aflate pe statele lui de plată la Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) – o futelniță financiară prin care Vântu țepuia tot ce mișca la stat și la privat.
Omul a privit ziarul și a zis: ”Nici jumate de oră nu i-aș lăsa să lucreze. Niciunul dintre ei nu va lucra efectiv vreodată în privat decât dacă ar fi trimis acolo pentru cine știe ce prostii. Pentru că niciunul dintre ei nu știe ce-i aia economie privată și mediu de afaceri. Sunt doar niște comuniști din anii 50 pe care-i plimbă cineva dintr-o funcție în alta. Dacă mâine le-aș da o covrigărie la cheie, la următorul bilanț ar fi în faliment”.
La întrebarea mea, de ce totuși dă atâtea sute de mii de dolari pe ei, Vându mi-a răspuns: ”Influența, distinse domn. Influența”.

Nicolae Văcăroiu, fost premier, Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe, Florin Georgescu, fost ministru de Finanțe, Vlad Soare, fost viceguvernator, și mulți alții – ”gașca-n păr”, cum ar fi scris Caragiale – tocau la comun sutele de mii de dolari ca să nu pună mâna pe nimic, pentru că ”oricum nu se pricepeau”.

Bine că se pricep azi, când BNR a devenit vedeta finanțării politicilor de relansare economică, fără niciun fel de sită care să le cearnă părerea despre lume, viață și, în orice caz, despre economia reală și mediul de afaceri. (Apropo: chiar nu e o incompatibilitate între poziția de președinte al Consiliului Fiscal a lui Daniel Dăianu – și cea de consilier, fie și neplătit, al guvernatorului BNR pe care ar trebui să-l monitorizeze din poziția de la Consiliul Fiscal?).

Nu e vina BNR că acești oameni – cu ceva cărți și Rapoarte științifice în spate – au ajuns să se priceapă și să decidă pe covrigăria aia de care zicea Vântu, că ar duce-o negreșit în faliment până la primul bilanț. Sau că perspectiva lor asupra economiei reale e una rudimentar-stângistă (să nu se laude guvernatorul cu podgoria sa, că habar nu are câți bolovani i-au măturat alții din drum fără ca el s-o știe) căci nici nu avea cum să fie altfel:
niciun tânăr economist n-a pătruns la butoanele băncii noastre centrale, decât după ce a făcut dovada viziunii rudimentar-stângiste (Liviu Voinea) , iar zăltații care i-au bătut cu piciorul și chiar i s-au pișat pe ușă (cu un comportament la limita patologică a tulburărilor de comportament) gen Lucian Isar au fost trimiși la bănci mai mari (ei, da: Lucian Isar a ajuns reprezentantul României la BERD!).

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Guvidele și covidele: erorile guvernului și ale mediului de afaceri privind planul de salvare”)

Cert este că, la puterea efectivă pe care guvernatorul BNR a primit-o într-un asemenea moment, putere care vine pe valul compromisurilor de până acum (un ochi pe statul de plată și pe bestiarul BNR confruntat cu fișa posturilor te lasă mut) și pe longevitatea care-i permite să aibă perspectiva oricărui detaliu de anti-politică,

eu unul, dacă aș fi Mugur Isărescu, mi-aș începe fiecare zi cu o lungă discuție cu psihologul – așa cum ar trebui să o facă mulți alți șefi de bănci centrale ajunși peste noapte, fără să fi fost aleși, cu o putere neașteptat de mare:

Nu-i de colo să-ți începi ziua știind că tu singur poți, cu un simplu strănut, să menții sau să prăbușești o economie, cu un instrument care NU are ce căuta în economie:

Și guvernul, și mediul de afaceri trebuie conlucreze rapid și să întoarcă economia înapoi, la economie și la piață. Altfel, va veni ziua în care, cei cărora chiar le pasă vor râde plângând. 

*
PS:
Cele de mai sus nu sunt scrise în favoarea cererilor insistente de ”bani din elicopter” din partea mediului de afaceri – viziune pe care noi o considerăm la fel de nocivă precum cea a lăsării economiei (a oricărei economii) exclusiv pe seama politicilor unei băncii centrale. De altfel, cursdeguvernare.ro a refuzat explicit ajutorul de stat pe care i-l dă legea (UN _LINK_AICI) tocmai pentru a-și păstra libertatea de-a scrie fără nicio obligație față de cineva, nici măcar morală.

Cert este că puterea politică trebuie să reașeze lucrurile urgent, foarte urgent, în matca lor: adică înapoi, la produs!

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2020

6 comentarii

  1. Ion
    20.5.2020, 4:59 pm

    Și,totuși, d-le Cristian Grosu Dvs. pe cine ați indentificat că poate întoarce economia României la economia de piață? BNR, guvernul, președintele, vreunul dintre partide, parlamentul sau altcinva?

  2. ADani
    20.5.2020, 9:12 pm

    Sa fim seriosi, bancile centrale prin definitie sunt institutii de stanga. De fapt, dintre toate institutiile statului , banca centrala e cea mai pe ‘soviet style’ pentru ca falsifica si manipuleaza cel mai important pret din economie: pretul banilor(dobanda)! Pe langa asta, mai e facuta special pt a salva spatele bancilor in caz ca acestea n use stiu manageria financiar, contrar tuturor principiilor unei economii libere. Asta cu BNR care a fost o licarire de ratiune economica e o gluma, PSDistii suparandu-se pe ei ca nu sunt suficient de inflationisti si nu tiparesc tiparnita cat trebuie, nu pt ca, in esenta, ar avea alta viziune asupra economiei!

  3. Caliman Eugen
    21.5.2020, 1:23 am

    Stimate,
    d-le Grosu,
    1.Am “perceput” articolul dvs. ca pe un coplesitor “strigat in pustiu” al unuia din cei mai devotati oficianti ai “religiei (economiei) dezvoltarii”, pentru ca “dumnezeul acesteia” nu va raspunde cu solutiile iesirii din impasul economic national, caruia v-a consacrati total, asemeni unui monah intr-o manastire!
    Anatema aruncata asupta BNR si personajelor adiacente acesteia nu este altceva decit reactia impotriva celor care fac ceva dar nu destul de potrivit pentru Romania, nu pentru ca nu ar vrea ci pentru ca nu stiu altceva sa faca!
    Ce se intimpla in Romania in privinta lipsei de viziune asupra viitorului, a neintelegerii potentialului globalizarii in care unica solutie este reconstructia industriala a tarii – reflecta limita stiintifica si aplicata a cercetarii economice nationale, de care nu pot fi invinovatite BNR, d-l Isarescu si ceilalti, ca economisti – deoarece ei NU sint apostolii vestitori ai “noii economii a dezvoltarii” cu radacinile in Japonia epocii Meiji, apoi in Coreea de Sud si alti “tigri asiatici”!
    De la D.Daianu a plecat “scinteia” initiatica care a pus in miscare proiectul de tara pe care l-am realizat, dumnealui indicind calea iesirii din labirintul masurilor economice punctuale, a seturilor de masuri, din strategiile-fluviu, catre unicul instrument care poate scoate Romania din fundatura economica si stiintifica actuala: instrumentarul institutional de schimbare!
    Acum 20 de ani economistul – D.Daianu a inteles ca schimbarea de profunzime sistemica a Romaniei era posibila numai prin introducerea in “softul” institutiilor, a regulior si normelor capabile sa constringa sistemul institutional de a produce/livra “bunuri publice” de mare valoare, capabile sa asigure un inalt indice de competitivitate economica si institutionala!
    Aceasta viziune este o adevarata revelatie stiintifica a STIINTEI economice romanesti in domeniul dezvoltarii! (Incotro se indreapta tarile postcomuniste?”, editura Polirom, 2000)
    La rindul sau, Liviu Voinea a afirmat franc, CURAJOS, efectul pervers al integrarii, care a anulat toate instrumentele MODELULUI ECONOMIC BUGETAR NATIONAL fara sa ne ofere altul, fiind necesar un nou model de dezvoltare INDUSTRIALA! (“Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii).
    2.Lucrarile celor doi economisti romani au creat fundamentele teoretice si considerentele principale care au dat oxigenul necesar unui efort de cercetare economica de peste 2 decenii, finalizat cu un proiect de tara operational si fezabil.
    3.Prin numeroase comentarii v-am propus cunoasterea si evaluarea lui, iar asa ceva nu veti gasi cautind la economisti deoarece domeniul stiintific al acestuia nu este in cercetarea economica ci in cercetarea institutionala, cu sediul materiei in sociologie, stiinte politice si sociale, filosofia dezvoltarii, etc.Exact cum arata D.Daianu acum 20 de ani in lucarea citata!
    Cita vreme nu sinteti dispus sa depasiti viziunea econometrica, adica a masurilor pur economice – in lipsa unui proiect de tara care este aplecat si asupra masurilor institutionale de constructie a unui mediu economic de tipul Coreii de Sud – o sa va razboiti fara nici un beneficiu pentru Romania cu oricine, afara de cauzele reale care blocheaza de 3 decenii reconstructia economica si industriala a tarii…
    Inteleg daca acest comentariu va fi considerat nepublicabil, sperind totusi ca el sa va convinga sa faceti ceeace va propun de 2 ani: o Dezbatere Nationala pe proiecte de tara de la oricine crede ca are capacitatea de a propune spre analiza si evaluare ceva finalizat si operational pentru reconstructia industriala si conduce la o adevarata revolutie de schimbare a structurii economiei si imbunatatire a mediului economic national.
    cu stima,
    prof. Caliman I. Eugen
    consultant independent,
    autor (de) proiect de tara
    tel. 0721 316 019

  4. Caliman Eugen
    21.5.2020, 9:10 pm

    Ma bucur ca precedentul comentariu a vazut “lumina tiparului”, ceeace ma indeamna sa cred ca revista poate fi de prezentare, analiza si dezbatere a problematicii economice a dezvoltarii, cerinte mai mult decit arzatoare intr-o etapa de stagnare economica (aproape) absoluta.
    1.CursDeGuvernare realizaeaza de multa vreme ceeace este foarte util functionarii unei economii moderne, respectiv intilniri si dezbateri intre partile ce desfasoara, regleaza sau conduc institutional economia nationala.
    S-au organizat dezbateri nationale intre antreprenori, specialistii, expertii, consultantii economici din diverse domenii pentru clarificarea unor teme si probleme tehnice, cu antreprenorii si reprezentanti unor institutii executive si guvernemetale pentru stabilirea si aplicarea unor masuri financiare, fiscale, legislative sau de alta natura pentru bunul mers al economiei.
    Totodata s-au promovat in permanenta masuri economice ori cu efect economc, ca seturi de masuri, s-a dezbatut fenomenul strategiilor nationale, adoptarii Euro, etc., astfel ca latura teoretica si aplicata a fost mereu prezenta in preocuparea acestui sait economic.
    2.Am urmarit de multa vreme articolele si cometariile, am invatat multe de aici, astfel ca ma simt dator sa fac unele remarci “metodice”, in ideea ca revista sa raspunda mai bine nevoilor de “economie aplicata” ale antreprenoriatului, consultantilor economici cit si institutiilor guvernamentale.
    Din pozitia de constructor al unui proiect de tara vad masurile economice pe trei paliere diferite (si conexate), respectiv cele “cantitative”, “calitative” si “mixte” (cu componente cantitative si calitative actionind unitar).
    Masurile mixte sint mai “speciale”, incit pentru simplificarea expunerii nu ma refer la ele, avind continutul si functia de “accelerare a dezvoltarii industriale” in cadrul dezvoltarii economice, ele fiind parte a proiectului de tara.
    Masurile cantitative sint cele rezultate din “cercetarea economica”, constind in cerintele de modificare a cifrei impozitelor pe cladiri, profit, a TVA, in domeniul financiar etc. care se pun in aplicare pe baza unor legi in domeniile respective.
    Ele sint masuri de reglare fina a vietii economice, avind o mare importanta in sustinerea unor evolutii pozitive si in descurajarea unor fenomene negative.
    Domeniul lor de aplicare este in administrarea generala a economiei cit si ca instrumente de sustinere a dezvoltarii economice si industriale, in masura in care bugetul national detine resurse alocabile acestui scop.In tarile sarace, slab dezvoltate industrial ca Romania, politicile publice de sustinere a dezvoltarii prin masuri financiare si fiscale sint reduse ori inexistente, bugetul nereusind sa asigure nici sustenabilitatea fizica si sanitara a populatiei.Ele au devenit neaplicabile in Romania dupa integrare.
    In consecinta – numai un alt tip de masuri denumite calitative care nu se pot impune prin legi ci prinn proiectre speciale (calitative)- pot sustine dezvoltarea economica si industriala a tarilor sarace si inapoiate, identificabile in zona politica, economica, sociala, administrativa, normativa, legislativa, organizatorica, cultural-educativa, constitutionala, etc.
    Ele asigura dezvoltarea prin atragerea si utilizarea capitalului strain in dezvoltare, prin investitorii industriali de forta, dupa crearea unui mediu economic functional, performant.
    Caracterul complex, sistemic al societatii economica moderne explica de ce SINGURE, masurile economice nu pot crea STATUL OPTIMAL sub raport institutional si functional, fiind necesara imbunatatirea SIMULTANA a tuturor domeniilor enumerate, ele fiind determinante sau contibutoare la procesul dezvoltarii economice-industriale nationale.
    Modul in care sint indentificate aceste masuri, implementate si rezultatele lor urmarite si imbunatatite, este functia proiectului de tara mult asteptat, care pare ca nu mai vine de la Presedentie…
    Nu este locul de a expune modalitatile si tehnicile prin care se imbunatateste mediul economic si antreprenorial national, ci de a propune ceva care inca lipseste dezbaterilor: solutii calitative la masurile propuse care sa fie analizate, dezbatute si luate de comun acord cu decidentii politici si institutionali.Adica, dezbaterile sa aiba nu doar tema ci si substanta tehnica economica care sa fie dezbatuta si propusa, in locul dezbaterii unor masuri punctuale, fara solutii identificabile la sedinte analitice.
    In acest scop, revistele economice, asociatiile antreprenoriale si guvernele trebuie trebuie sa-si creieze ori asocieze NUCLEE de Cercetare economica care sa elaboreze nu doar masuri economice “cantitative” ci si masuri calitative de schimbare/imbunatatire a mediului economic, pina la anvergura unui proiect de tara.
    Astfel se poate depasi situatia in care cercetarea economica institutionala este inexistenta, fiind abandonata de marii economisti ca urmare a unei recompensari salariale minore, incit aceastea nu mai produc ceva util procesului de dezvoltare.
    Abia dupa crearea acestor nuclee stiintifice va putea avea loc aparitia unei scoli nationale economice a dezvoltarii, depasindu-se actuala si “unica” cercetare economica, inaplicabila in celelalte domenii economice si bugetare ca instrument analitic si programatic.
    Abia dupa “tranzitia” stiintifica de la “cercetarea economica” (si) catre “cercetarea (de tip) institutionala” aplicabila celorlalte domenii economice si bugetare, poate apare si avea rezultate pozitive procesul national de dezvoltare, prin aparitia “cercetarii economice fundamentale”.Ea este de natura sa completeze in modul aratat actuala “cercetare economica”…
    prof. Caliman I.Eugen
    consultant/autor
    proiect de tara

  5. Nick hornby
    22.5.2020, 3:40 pm

    Cine e Isarescu asta? Cineva care ti a promovat rahatul de site, inclusiv cu articole de la angajati BNR si ti a gazduit seminarii sa-l injuri tu acum, nesimtitule!

    • Cristian Grosu
      22.5.2020, 6:31 pm

      Distinse domn curajos ”Nicky”, vă voi publica salariul dvs., fisa dvs de post, CV-ul pe care l-ati străbătut până să acungeți să postați asta, și tot mecanismul prin care parazitați Banca Națională a României, alături de alte sute de angajați pe criterii de sinecură politică. Asta pentru că nu ați fi în stare, în viața reală, să produceți absolut nimic. Dumneavoastră și alții ca dvs,. sunteți problema guvernatorului BNR.

      Cât privește ”seminariile”: le-am plătit la un preț cam cu 50% mai mare decât oriunde altundeva în București unde am mai făcut ”seminarii” (da, la BNR toate sunt mari…), până la ultimul leuț: tocmai ca să nu avem nici fel de obligații editoriale față de nimeni – lucru pe care un sinecurist impus pe lista politică precum dvs. nu are cum să-l înțeleagă. Mergeți în 4 labe mai departe acolo – o să vă trezesc când o să fie cazul.
      Dvs. si alții ca dvs. sunteți bolovanii de gâtul guvernatorului. O să-l eliberăm curând pe guvernator de inșii ca dvs.: o să vedem atunci cu toții cine sunt nesimțiții.

      Cât despre cei de la BNR care scriu pe cursdeguvernare.ro: ei sunt între atâția alții, mulți, din diverse zone ale economiei și societății, experți ale căror articole dvs. nu sunteti în stare să le citiți până la capăt.
      O opinie, aici: http://www.raducraciun.ro/stabilitatea-cursului-nu-mai-e-o-virtute/ : a unui om care nu are nicio jenă și nicio obligație față de bestiarul de sinecuriști care parazitați Banca Națională a României.

      Iar dacă insistați să vă exprimați, vbiti cu guvernatorul să-și facă ziar: dvs. si ceilalti ati fi cam de 4-5 ori mai multi decât o redactie de ziar care munceste.

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de gaze naturale acuză că măsurile ANRE nu protejează nici consumatorii, nici piața: câștigător ar fi Gazprom

Adrian N Ionescu

Producătorii de gaze naturale acuză Autoritatea Naţională din domeniul Energiei (ANRE) că nu respectă, în elaborarea reglementărilor, ceea ce a convenit în consultările cu aceștia.… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat a doua etapă de consultări pentru asigurarea salariilor minime echitabile în UE

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunțat miercuri lansarea celei de-a doua etape de consultări cu sindicatele și organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a… Mai mult

Stiri

”Atingere adusă autorității”, interzisă – amendament propus de Jandarmerie la Legea manifestațiilor publice

Vladimir Ionescu

O serie de prevederi neclare și periculoase pentru libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare au fost elaborate de un Grup de Lucru al… Mai mult

Stiri

Parlamentul dublează alocațiile copiilor – impact 3 miliarde lei în 2020

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților a adoptat miercuri legea de respingere a Ordonanței de Urgență care amâna dublarea alocațiilor până la data de 1 august 2020. Au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță un nou pachet de legi ale Justiției: ”Trebuie să ducem la bun sfârșit ce am început la referendum”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a convenit cu premierul Ludovic Orban modificarea legilor Justiției printr-un nou pachet legislativ, care va fi elaborat în… Mai mult

Stiri

Prelungirea mandatelor primarilor prin OUG e neconstituțională, la fel legea prin care Parlamentul decide data alegerilor locale – decizii CCR

Vladimir Ionescu

CCR a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor locali și legea PSD-ALDE-Pro România prin… Mai mult

Stiri

Proiect de dezvoltare a unui test Covid fabricat în România – Universitatea București, parteneră

Vladimir Ionescu

O echipă de specialiști ai Facultății de Biologie din Universitatea din București este parteneră într-un proiect de cercetare pentru dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și… Mai mult