fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Cristian Grosu / O măsură împotriva libertății presei, chiar de Ziua libertății presei

de Cristian Grosu , 3.5.2020

Guvernul a decis, în urmă cu 3 zile, alocarea sumei de 200 de milioane de lei (cam 41 milioane de euro – undeva între 8 și 10% din piața de publicitate) pentru o campanie de presă la nivel national în privința măsurilor antiCovid-19.

Această măsură este un mecanism de sprijin pentru asigurarea accesului la informarea corectă şi echilibrată din partea industriei mass media pentru cetăţeni în această perioadă” – anunță guvernul.

Banii vor fi împărțiți în funcție de audiența publicațiilor, măsurată de un auditor independent. Mai multe detalii privind acest program – anunțate de purtătorul de cuvânt al guvernului AICI-LINK.

Azi, 3 mai, e Ziua mondială a libertății presei (UNESCO), și cu ocazia acestei coincidențe ne vom strădui – deși nu e nevoie de un prea mare efort – să arătăm că măsura guvernului e greșită. Și nu greșită: ci profund greșită.

Da: presa are (mari) probleme – asemenea tuturor industriilor de ale căror bugete de publicitate depinde,  începând cu cea auto și terminând cu turismul – dar tocmai de aceea problema trebuia tratată în această cheie.

Iată cele 4 direcții de-a lungul cărora măsura acordării de către guvern a celor 200 de milioane pentru ”Campania de informare” e profund nocivă:

1, Măsura e o prefăcătorie din capul locului.
Toate publicațiile scriu, relatează, transmit, preiau tot ce înseamnă măsuri oficiale privind criza Covid-19. Astfel că decizia guvernului e, de fapt, o formă de ajutor de stat – așa cum guvernul o și recunoaște.

Or, în locul acestei refăcătorii, ar fi fost de preferat recunoașterea explicită a faptului că presa, dependentă de publicitatea unor industrii care s-au prăbușit, are ea însăși probleme, astfel că putea intra în mecanismele de sprijin pe care guvernul le-a conceput pentru celelalte domenii din economie.

2, Măsură e periculoasă din capul locului pentru că oferă tuturor publicațiilor contracte cu statul în condițiile în care presa însăși a ajuns împărțită după formele de finanțare:
publicații dependente de bani publici și publicații care evită banii publici tocmai pentru a-și păstra gura necusută
.

Înainte de-a explica despre ce vorbim, un exemplu:
În urmă cu câteva luni, mă sună un fost ministru PSD, pentru a se plânge de modul cum s-a scris despre el într-un articol de pe cursdeguvernare.ro. ”Domnu Grosu, eu știu că aici e vorba de bani mulți, că eu știu cum merge treaba în presă, da trebuia să-mi dați și mie un telefon”.
I-am explicat fostului ministru că numele său a apărut în articol în baza unor documente oficiale, că nu l-am ”vânat” pentru că e de la PSD și că, dacă dă o căutare, o să constate că toate sterile despre el din ultimii 3 ani au fost absolut neutre.

Fostul ministru a înțeles, ne-am închis convorbirea politicosi amândoi, dar mie m-a rămas pe scoarță chestia cu ”aici e vorba de bani mulți, că eu știu cum merge treaba în presă”: probabil omul fusese convins că noi luăm bani de la PNL ca să punem tunurile pe el și pe alții ca el.

Ei: de cât de mulți bani e vorba aici? N-o să vă vină să credeți: milioane de euro, și nu la marile televiziuni care au alte mecanisme de ”bani multi”, ci de la publicații mărunte, care trăiesc din contractile din bani publici.

O primărie de sector oferă unei publicații jumătate de million de euro, în plină epidemie și printer ordonanțe militare, pentru organizarea de evenimente. O altă puzderie de publicații sunt abonate la tot felul de ONG-uri de ”interes national”, în care sunt adunați bani publici sau bani de la partidele politice. Altele – abonate la colaborări de zeci de mii de euro lunat cu instituțiile de presă guvernamentale – de la publicații cu personalitate juridica la jurnaliști pe persoană fizică.
În orice caz, sumele sunt, în euro, cu 6 cifre.

Or, acest gen de legături nesănătoase între publicații și politică trebuie dezvăluite de presa care a rămas încă independent de contractile publice:
dar ce jurnalist/publicație va mai putea deschide gura împotriva publicațiilor care trăiesc din bani publici, în condițiile în care ajutorul de stat pe care l-a primit el însuși e tot sub formă de contract cu instituții publice? Și mai e și o prefăcătorie?

(Ce e foarte ciudat aici: de vreo 3-4 zile, tună și fulgeră împotriva acestei măsuri tocmai publicațiile și jurnaliștii abonați de ani de zile la contractele – directe sau indirecte – pe bani publici: probabil pentru că, dacă ”toată lumea” își face contract cu statul, ei pierd un atu?)

Măsura e foarte asemănătoare cu diversiunea pusă la cale de PSD cu legea pensiilor special pentru jurnaliști – o lege trecută prin parlament cu sprijinul tuturor partidelor politice (UN LINK – AICI): ce jurnalist ar mai fi putut scrie despre inechitatea și anomalia pensiilor special, fără să i se închidă gura cu un ”dart tu nu beneficiezi?” ?

3, Măsura guvernamentală nu ajunge acolo unde trebuie: la ”muncitor” – adică la și în redacții.

Și aici e la fel ca în orice altă industrie când e vorba de publicitate: pe raftul supermarketului stă un litru de lapte, iar alături de el un borcănel de smântână scos din același litru de lapte: prețul amântorura e de 10 lei. La fermierul/țăranul care crește vaca, o îngrijește, rănește după ea, o mulge, ajunge numai 1 leu. Așa e și la presă – ultimii bani ajung în redacții.

Măsura guvernului trebuia să plece de la jurnaliști și de la redacții – și prin efect ar fi fost și o gură de aer pentru publicații, exact așa cum s-a procedat la șomajul tehnic.

Ce soluție inteligentă, perfect neutră și de bună credință s-ar fi putut concepe

Ei, da, e ca dracu: primele ”tăieri” pe care le fac companiile în crizele economice sau de piață (acum le avem pe amândouă – și de cash și de cerere) sunt de bugetele de publicitate. Presa e în aceeași oală în care se află clienții ei:

Dar asta Nu înseamnă că trebuie migrat spre Clientul cel mare – statul și instituțiile publice, pentru a configura obligații și a țese dependențe care, oricât de mulți bani s-ar pompa în această industrie, devin de neplătit de o publicație care-și respectă principiile și distanța indispensabilă de zona de decizie politică.

Singura măsură cu adevărat în sprijinul presei  – si care ar fi fost realmente folositoare și lipsite de orice echivoc lipicios – ar fi fost un mecanism de relaxare fiscal  care să opereze pe o perioadă foarte strict determinată (4 luni, 6 luni, 9 luni), cu focus pe redacții și pe jurnaliști, așa cum în celelalte industrii afectate de criză focusul a fost pe păstrarea locurilor de muncă.

Și ar fi beneficiat – fără umbra de îndoială asupra corectitudinii – toată lumea, fără nicio condiționalitate artificială: nu ar mai fi existat nicio ”listă” cu publicațiile beneficiare de contracte cu statul și ar fi putut beneficia chiar toate publicațiile:

Pentru că, mai ales în presa locală, e sânge pe pereți: tocmai la acei năpăstuiți pe care măsura guvernamentală îi trimite acum ”la un evaluator independent” – recte BRAT, sau poate or mai fi și alții: păi e ajutor pentru o industrie, de care trebuie să beneficieze toți cei din industrie, sau e o condiționare pentru a trimite pe toată lumea la evaluatorii independent?
Iar pentru săracii din presa locală, suma percepută de evaluator reprezintă o mica avere – pe care o plătesc pentru a dovedi cât sunt de săraci.

*

În ce privește această măsură guvernamentală, cursdeguvernare.ro NU o va accesa:
singura formă de sprijin pe care statul o putea oferi industriei media e cea descrisă mai sus – tocmai pentru că nu reprezenta o obligație editorială, iar relația cu Statul ar fi rămas în cadrul punctual al contractelor strict comerciale pentru cine și-a făcut de lucru cu statul. Cadrul punctual – nu o mită generalizată, botezată ”mecanism de sprijin”.
Da, nu ne-ar fi stricat acum o gură de aer – dar în acest moment nu vrem să-l inhalăm, pentru că e Covid curat.

În rest, este și, mai ales, va fi foarte greu. Dar vom trăi și vom vedea.

De fapt, e invers: vom vedea și vom trăi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult