fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Cristian Grosu / Guvidele și covidele: erorile guvernului și ale mediului de afaceri privind planul de salvare

de Cristian Grosu , 7.4.2020

Genială vechea ”găselniță” a Germaniei cu planul de sprijin al economiei prin ”Kurzarbeit” (muncă redusă): ea pune munca în fața dimensiunii sociale a ajutorului de stat. Criză, criză – dar Arbeit rămâne…
Sigur, nici în Germania nu se pune problema altfel decât de susținere totală a domeniilor shutdown; alături de companiile strategice la care statul va deveni acționar, în virtutea noilor reașezări ale economiei mondiale care vor rămâne după criza Covid-19.

Dar din această perspectivă, România a comis – chiar avâd scuza lipsei banilor și a spațiului fiscal infinitezimal – câteva erori foarte ”sudiste” (le-au făcut și alții, care ar fi putut găsi o ecuație mai rentabilă a sprijinului financiar).

Înainte de-a porni discuția, să mai adăugăm la aceste erori de abordare ale guvernului, 2 informații:

a), mediul de afaceri din România a conceput un apel prin care cere statului o alocare de 15% din PIB pentru repornirea și dezvoltarea economiei, alături de restrângerea cheltuielilor cu administrația – apel public lansat chiar azi

și

b) informație tot de azi: creșterea PIB-ului României pe 2019 a expandat, la recalculare, cu 6 miliarde de lei prin inflația din economie (deflatorul) de anul trecut, dar a rămas, în valoare reală, tot  de 4,1%.

Aceste fiind zise, să întocmim listele: erorile de principiu ale guvernului, erorile de calcul ale mediului de afaceri – eventual niște concluzii:

Erorile de principiu ale guvernului

1, Prima eroare e concentrarea absolută și fără niciun fel de diferență pe șomajul tehnic – care este, de fapt, o măsură socială.

Sigur, la pachet vine și posibilitatea companiilor de-a-și păstra salariații, dar în principiu e o măsură pur socială – are grijă ca salariații să primească măcar 75% din salariu – din bani publici, în loc să fie puși pe șomaj efectiv.

Eroarea constă în diferența care deosebește România de Germania:

Cu excepția domeniilor shutdown (HORECA, turism, transporturi etc – și a industriei automotive dependentă total de comenzile din străinătatea care s-a oprit) – există multe firme care și-ar fi putut continua activitatea la foc domol, cu 20-30-50% din capacitate (iar angajații ar fi fost plătiți pentru program scurt – cu o compensare de la stat), în loc să închidă pentru că nu au fost siguri că pot continua asta și luna viitoare.

În timp ce Germania plătește, pentru companiile care-și continuă activitatea, 50% din salariu (și încă 20% plătește angajatorul privat), pentru o activitate de 20-30-50% producere de valoare adăugată,

în România, economic vorbind, lucrurile s-au așezat așa: indiferent dacă ai fi putut să menții 25-30% din activitate, statul îți ia angajații de pe cap și le plătește 75% pentru  0% valoare adăugată.

Dacă, repet, scoatem din ecuație domeniile shutdown, să ne gândim că în România ar mai fi  mișcat, pe ici pe colo, câte ceva în acest delir al cucuvelelor care schiaună că tocmai murim cu plămânii umflați de coronavirus.

2, A doua eroare a guvernului e abolirea, de facto, a oricărei responsabilități de contribuabil:

-, cum adică să permiți să nu se depună bilanțuri contabile? Ce legătură are asta cu criza – cu orice criză?

Tocmai depunerea bilanțurilor ar ajuta guvernul, în lipsa bazelor de date, să poate aprecia ce merge, ce nu, cine și cât va datora atunci când vom reveni la viața normală

-, cum adică să îi iei oricui și oricum salariații pe șomaj tehnic – chiar în condițiile în care firma respectivă mai poate funcționa la 30-50-70% din capacitate? Cum adică să anulezi obligația angajatorului de a depune – fie și pe declarație de răspundere personală – o estimare a scăderii cifrei de afaceri?

-, cum să bagi în aceeași oală domeniile care s-au închis cu companiile care stau pe munți de cash – și să lași la latitudinea lor dacă-și plătesc taxele la termen sau nu (și să le și mulțumești marilor contribuabili că, deși puteau profita de-o lege proastă, nu au profitat).

Două lucruri trebuia să urmărească guvernul:

a), să încurajeze continuarea activității și munca în orice procent putea ea fi posibilă și să stimuleze continuarea activității (asemeni Kurzarbeitului nemțesc) în orice procent poate o firmă să o facă – nu să iei de-a hurta orice angajat pe care companiile sunt dispuse să ți-i pună în cârcă.

b), What the fuck!, domnilor liberali: cum să abrogăm principiile elementare ale societății capitaliste care asigură circuitul banilor între cine poate contribui și cine distribuie și alocă acolo unde este (neapărată) nevoie?

Erorile de calcul ale mediului de afaceri

Într-un apel adresat instituțiilor cheie ale statului, câteva sute de companii și antreprenori cer alocarea a 15% din PIB pentru repornirea și dezvoltarea după criza Covid a economiei.

Toate argumentele sunt valide – dar numai în principiu, pentru că socoteala e greșită din capul locului: nu poate fi obținută o finanțare efectivă a unui atare program. Să trecem la calcule:

1, Principala eroare este comparația cu procentele din PIB alocate stimulării economiei de către marile economii.

Problema nu e PIB-ul, ci banii pe care-i aduni din el: una e să aloci 15% din PIB într-o economie care are Bugetul de 45% din PIB, și alta e să avansezi 15% într-o economie cu fiscalitate scăzută și evaziune mare, care adună 27% venituri fiscale din PIB (cât are România – că fiscalitatea mică are și dezavantaje, așa cum se vede chiar în momentul ăsta).

2, România NU are de unde să împrumute banii ăștia, nici dacă și-ar amaneta viitorul. Pentru asta, niște informații:

Instituțiile financiare din România lucrează acum – chiar acum! – cu scenariul că deficitul bugetar va ajunge la 8-9% din PIB, că creșterea economică va fi de minus 5-6%.
Guvernul lucrează, pentru rectificarea pe care o va anunța zilele viitoare pe un deficit de 7%.

Ei bine: dacă deficitul real se va duce spre 9-10%, România nu va găsi nicăieri finanțare. 

Am vrea noi să ne amanetăm viitorul, dar nu-i chiar așa de simplu – atunci când tu, stat, ai buget de doar 30% din PIB cu tot ce poți stoarce de peste tot – și ai intrat în criză cu deficite spectaculoase: și bugetar (3,6% oficial – de fapt 4,6% real) și de cont curent (5%, peste limita chiar și a ”profesioniștilor” care trăiesc din asta) și comercial (unde până și mâncarea ti-o cumperi de la vecini).

Iar când din 30% din PIB buget, 12% sunt salarii, 11% pensii, la care mai adaugi 4-5 miliarde pentru cheltuielile intempestive ale crizei (sănătate si șomaj technic), nu se mai încurcă prea multă lume cu obligațiunile tale de stat.

Există, totuși, 2 forme de finanțare, de care vom vorbi mai jos – dar rămâne de văzut până când vor fi viabile și ele.

4 de la economia reală

Mediul de afaceri și economia reală trebuie să ceară 4 lucruri – absolut egale ca importanță și aplicate simultan – care s-ar putea dovedi realiste – la care să se adauge determinarea companiilor de-a împinge mașina ca s-o ia ”dintr-a doua” dacă tot i s-a dus bateria:

1, Suport total al statului pe companiile din domeniile shutdown. Acolo trebuie păstrate și locurile de muncă și rămânerea afacerilor în piață.

2, Dat drumul la economie și stimulată nu trecerea pe șomaj tehnic, ci continuarea activității oricât de restrânsă ar fi ea, prin plata restului de salariu (Kurzarbeit). Cât mai repede!

Inclusiv randamentele de finanțare vor depinde de viteza cu care economia se reapropie de potențial și de momentul în care oamenii se întorc la lucru. 

3, Cel puțin jumătate din deficit să se ducă în investiții publice. Atenție – nu în pietruiri de drumuri și cumpărat birotică la primării – ci investiții de mare anvergură.

România ar putea fi salvată în acest moment de demararea marilor ei proiecte blocate de 30 de ani – cu injecții de zeci de miliarde care să însemne valoare de multiplicare de-a lungul multor decenii înainte. Măcar o nenorocire ca asta să ne constrângă să facem ce trebuie.

4, Un plan de dirijare a sprijinului către domeniile cheie ale viitorului. Toate economiile europene cu lideri lucizi fac asta acum, în chiar acest moment – cât încă e ridicat pactul de stabilitate și aportul statului în economia reală. Fereastra asta se va închide!

Salvarea de la BNR: dar cât și pentru cât timp? 

Scriam mai sus că România nu va avea de la cine să se împrumute odată cu apropierea deficitului de 9-10%.

Există, însă, 2 căi – și rămâne de văzut cât de viabile sunt ele în timp.

Prima: Statul să fie împrumutat de Banca Națională a României – care și-a creat, în premieră, instrumentele necesare excepționale – pentru o situație excepțională.

Fie că va cumpăra din piața secundară obligațiunile statului, fie că va încuraja băncile să cumpere ele titluri de stat, și într-un caz și în celălalt tot la BNR se vor aduna aceste obligațiuni, mărindu-i bilanțul: asta se cheamă că s-a dat drumul la tiparnița de bani.
Problema e: cât poate dura fenomenul ăsta și cât de bine dozat trebuie să fie să nu se transforme în altceva decât are în obiectul de activitate o bancă centrală? Dar, mai ales, rămâne de văzut cât poate BNR duce și cât poate proteja România pe principiul plasei de siguranță. 

A doua sursă de finanțare e de evitat: FMI. Când ajungi acolo, poți să pui cruce oricărui plan de dezvoltare – pentru că banii ăia vin, de obicei, pentru acoperirea găurilor prin care barca ia apă – nu te gândești tu ce catarg să-i pui și ce motor să-i montezi… . Cel puțin asta arată experiențele de până acum. 

Câteva fețe

Ungaria a anunțat ieri, luni, 6 aprilie, la 5 săptămâni de la declanșarea crizei, planul de stimulare a economiei: 50 de miliarde de euro. Două lucruri de observat în planul lor:

Primul – o bună parte din ”planul de 50 de miliarde” sunt măsuri deja în vigoare, unele de ani de zile – e ca și cum Orban al nostru, de la București,  ar anunța că impozitul pe profit va fi de 16%, că TVA-ul la alimente e de 9% și că va exista programul ”prima casă”.

Al doilea lucru: costurile programului de stimulare ungar vor duce la creșterea deficitului de la 1 (cât era bugetat pe 2020) la 2,7%.

Mda… : când noi plecăm de la 3,6 (adică, de fapt, de la 4,6%), înainte de-a aloca vreun bănuț în stimularea economiei, când vezi că ne apropiem cu toată viteza de retrogradarea de către agențiile de rating la junck,

ți-i dor să revezi fețele Vioricăi Dăncilă, a lui Orlando Teodorovici, a Olguței Vasilescu, a lui Liviu Dragnea și ale tuturor celorlalți inconștienți care au împins România într-o situație bugetară fără ieșire; și care ar fi trebuit alungați nu prin moțiune de cenzură, ci cu ouă clocite, unși cu catran și dați prin fulgi: că altfel nu pot fi trași la răspundere, fiincă au abrogat legea răspunderii ministeriale chiar înainte să facă ceea ce au făcut.

Ceva, ceva tot a rămas după ei: azi a fost confirmată creșterea economică din 2019, de 4,1% în termeni reali, dar cu 6 miliarde de lei mai mult în valoare nominală, dată fiind inflația din economie:
Ei, uite cât de ușor se pot face 6 miliarde de lei!

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.4.2020

2 comentarii

  1. Marian
    7.4.2020, 3:46 pm

    Intr-o țară cu o conducere retardă (fostă și actuală), unde milițienii fac ceea ce știu ei mai bine… să dea amenzi, de ce ne mirăm?
    Suntem deja din filmul: ”dacă ești prost, stai acasă”

  2. Caliman Eugen
    8.4.2020, 10:10 pm

    Politicile economice din vremuri normale sau de criza sint dependente de controlul pe care statul il are asupra economiei si performanta ei in a genera PIB si resurse bugetare, de viziunea asupra “economiei dezvoltarii” si “expertiza” politica si tehnica de sustinere a dezvoltarii economice.Controlul asupra economiei din Romania este inexistent datorita pierderii “axei principale a economiei” – adica a activelor economice si industriale, a utilitatilor si resurselor care le alimenteaza – in favoarea strainatatii!
    1.In cazul actualei crize sanitare politica economica este determinata si de starea precara a sistemului sanitar, de incapacitatea lui de a face fata unei pandemii cu infectarea rapida a populatiei (despre care nu se cunoastea nimic), de lipsa absoluta a mijloacelor sanitare de protectie si a unui raspuns national adecvat la aceasta amenintare.
    2.Caracterul (in general) privat al economiei a facut ca deciziile de intrerupere a activitatii economice sa apartina conducerilor antreprenoriale nationale si straine, functie de gravitatea si viteza raspindirii pandemiei in tarile dezvoltate –
    ca masura preventiva impotriva decimarii propriei forte de munca.
    Pandemia a gasit o guvernare provizorie cu Romania aflata inaintea unor alegeri parlamentare si locale (bulversate) si in prima faza de adaptare a factorilor politici la realitatile guvernarii de criza, incapabili de un raspuns economic adecvat la situatia creata datorita considerentelor de mai sus.
    Nici un partid politic sau guvern anterior n-a administrat tara pe baza unui proiect de tara cu obiective minimale concrete in economie, in zona sociala ori sanitara care sa ofere elementele de orientare si politica economica fezabila in vremuri normale sau de criza.Fara un astfel de proiect national si in lipsa unui “grup” central de lucru cu expertiza economica generala, Guvernarea post-Dancila a fost o cirpeala legislativa si financiar-fiscala continua, iar politica economica de criza pe acelasi tipar haotic, lipsit de elemente si caracteristici de raspuns constructiv,”tehnocrat” la blocajul economic determinat de pandemie.
    3.In consecinta masurile economice erau greu de gasit, ele fiind imitatii ale celor din tarile UE, care oscileaza astazi intre repornirea economica cu pretul victimelor statistic cunoscut (datorita efectului de contagiune in colectivitate) si izolarea individuala care conduce la cresterea pierderilor economice curente si a dificultatior de repornire postcriza.
    In concluzie, orice analize ale situatiei de criza, viziune de abordare a acesteia, solutii economice, sociale ori sanitare sint bine venite din partea analistilor si publicatiilor economice, ele creind unicul fond national de informare de acest gen, din care institutile statului pot prelua si aplica masuri anticriza optime, adecvate.
    4.Cred ca este momentul potrivit sa apara si sa fie promovata ideea unui proiect de tara, capabil sa cuprinda ansamblul problematicii economice a dezvoltarii, astfel incit solutiile punctuale sau partiale adoptate functie de evolutia si gravitatea pandemiei pentru Romania sa aiba o viziune si rezolvare sistemica nationala, insumind efortul intregului sistem institutional de stat si privat, a natiunii in repornirea economiei si ulterior in reconstructia industriala a tarii!
    prof. Caliman I. Eugen
    consultant independent
    dezvoltare industriala

Lăsați un comentariu


Stiri

CNN – analiză: China crește agresivitatea pretențiilor teritoriale și sporește tensiunile din Asia

Iulian Soare

De la preluarea puterii în 2012, președintele chinez Xi Jinping a contribuit la consolidarea poziției Chinei ca superputere globală și a promovat o politică externă… Mai mult

Stiri

Locurile de muncă – un bilanț în 2019: Sănătatea câștigă salariați pe fondul majorării de venituri, dar din Educație continuă să plece oameni

Raluca Florescu

Deși a condus topul majorărilor salariale în 2019, Educația a continuat să piardă angajați. Nu același lucru se poate spune despre sistemul sanitar, unde numărul… Mai mult

Europa

3500 de mari companii din SUA dau în judecată Casa Albă pentru suprataxele pe importurile din China

Razvan Diaconu

Tesla, Ford Motor, Target Corp, Walgreen, Home Depot, o filială a Volvo și producătorul de piese auto Dana Corp se numără printre cele aproximativ 3.500… Mai mult

Europa

Donald Trump a nominalizat-o pe judecătoarea Coney Barrett la Curtea Supremă – balanța înclină spre republicani

Iulian Soare

Președintele Donald Trump a nominalizat-o pe Amy Coney Barrett (foto) pentru postul rămas liber în Curtea Supremă a SUA, după decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg.… Mai mult

Stiri

Alegerile locale: Prezența la vot

Adrian N Ionescu

  UPDATE ora 12.00 La ora 12 prezență la urne anunțată de Autoritatea Electorală Permanentaă a fost de 15,62 %. Total votanți:2.858.498 Votanți pe liste… Mai mult

Europa

SUA se opun investițiilor chineze în portul strategic Sines din Portugalia: interesele occidentale în zonă

Iulian Soare

Statele Unite nu ar privi cu ochi buni atribuirea contractului de construcție a unui nou terminal în portul Sines unei companii chineze, potrivit declarațiilor ambasadorului… Mai mult

Europa

Brandul Dacia pe tricourile echipei Udinese Calcio încă trei ani

Vladimir Ionescu

Echipa italiană de Serie A Udinese Calcio a reînnoit contractul de  sponsorizare  în  virtutea căruia jucătorii echipei vor purta brandul Dacia pe tricouri, iar stadionul … Mai mult