La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

La obiect

Îndatorare accelerată, mai ales pe termen lung: Împrumuturile prin titluri de stat au ajuns la cea mai mare pondere în PIB din ultimii 20 de ani

  Îndatorarea accelerată a statului ca urmare a politicilor fiscale și de venituri din ultimii ani a propulsat ponderea în PIB a împrumuturilor prin titluri… Mai mult

12.01.2020

Cronicile

Cristian Grosu / Creșterea economică – semnele ei rele, semnele ei bune și semnele ei rele

de Cristian Grosu 14.8.2014

Premierul Victor Ponta se află în plină campanie electorală, iar asta înseamnă că nu se poate aștepta, de la domnia sa, o reacție obiectivă privind scăderea economiei în trimestrul 2 al anului. Nici de la miniștrii și consilierii săi nu ne putem aștepta la explicații și prognoze logice : în acest melanj de succes românesc – format din optimismul electoral și reactivitatea politicilor economice și fiscale – luciditatea e otravă curată.

Pe înțelesul oricui: România și-a încetat creșterea pe T2 pentru că nu mai are pur și simplu bani de creștere, iar această situație se suprapune peste un context diferit față de anul 2013 când am speriat Europa cu creșterea noastră.

Să disecăm acest adevăr atât pentru pesimiști, cât și pentru optimiști – dat fiind că această problemă pur economică nu are cum să nu fie politizată acum, în buza alegerilor. Fiecare cititor să se treacă la categoria pe care o crede de cuvință.

Pentru pesimiști

Există câteva semne care anunțau (iar acum o explică) surprinzătoarea scădere a PIB pronunțată de INS.

A, Balanța de plăți pe primul semestru ne arată o ieșire suplimentară de un miliard de euro ca profit repatriat de companiile străine, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Atenție: Banii în acest caz sunt cea mai mică problemă. Problema cea mare e fenomenul: investitorii își retrag profiturile în chiar momentul în care reinvestirea lui e scutită de impozit + după un an de spectaculoasă creștere economică ce ar fi trebuit să le insufle încredere.

De unde vine neîncrederea într-o economie cu salarii garantat mici, a unei țări care se împrumută ieftin ?

Avem 3 elemente:

1, Anularea avantajelor fiscalității pe cota unică (mică) prin imprevizibilitatea și caracterul haotic și reactiv al fiscalității generale.

Taxa pe stâlp și supraccizarea combustibililor sunt doar două exemple de scăpare a lucrurilor de sub control: atunci când o ”cerere neelastică” cum e cea de combustibil (adică oricât ar crește prețul, marfa se cumpără pentru că nu te poți lipsi de ea) înregistrează o scădere atât de abruptă, însemnă că până și legile economice se grăbesc să facă excepții într-o atare economie.

Important: Toate acestea au afectat preponderent marii jucători din economie – cei cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro.

Să reținem că nimeni nu poate paria la această oră pe fiscalitatea din 2015 – oricât am privi în ochii premierului, ai Drei. Ministru Petrescu sau ai Dlui. Liviu Voinea. E posibil absolut orice.

2, Iminența ruperii acordului cu FMI. Știm bine – delegația a plecat așa cum a venit, după neînțelegerile cu guvernul (de la scăderea în acest moment a CAS fără calcule de sustenabilitate și până la solicitările pe cât de oficiale pe atât de aberante ale fostului ministru Dan Șova de-a repolitiza, practic, managementul în companiile de stat) urmând să se reia discuțiile în toamnă.

Nu mă număr printre fanaticii prevederilor din acordurile cu FMI, dar și aici problema e alta decât banii pe care, condiționat, îi poți trage în vremuri grele :

Scrisorile de intenție cu Fondul au fost, în ultimii ani, singurul program de guvernare economică a României și singurul aparat care a cenzurat excesele (populiste până la inconștiență uneori) ale guvernanților de orice fel.
Să încercăm să ni-l închipuim pe politicianul român ce-ar face el cu bugetul țării din 2 în 2 ani – cum sunt alegerile în România.

Or, pentru cei care bagă niște zeci sau sute de milioane de euro în sistemul românesc, e foarte important să-și știe banii la adăpost.

3, Fiscalitatea în România e atât de lipsită de strategie încât a ajuns un fel de sabie a lui Damocles deasupra mediului de afaceri intrat aici cu un plan precis și cu marje mici de abatere.

În definitiv, care mai sunt avantajele companiilor străine de-a face afaceri în România? Adică într-o economie decapitalizată. Prețurile s-au aliniat cu cele de afară (unele sunt chiar mai mari) – și iată că mâna de lucru ieftină începe să nu mai compenseze dezavantajele prezentate mai sus. Despre toate acestea, am scris AICI _ LINK.

B, Un alt semn care a premers cifrele anunțare joi de INS:

Pe primul semestru, învestițiile străine au scăzut cu 10% față de perioada similară a anului trecut. O scădere atât de abruptă se mai înregistrase (după ieșirea din recesiunea anilor 2009-2011) în semestrul 2 al anului 2012 – după criza politică din vara aceluiași an.

Tot aici: e drept că sumele trimise de ”căpșunari” au crescut în S1 cu 1,5%, însă au crescut (cu 13% !) și sumele trimise acasă de cei care lucrează în România. Or, asta se vede în piața internă.

C,Un alt semn – care nu ne putea aduce decât aici: Reglajele deficitelor s-au făcut exclusiv pe scăderea investițiilor.

Așa cum observăm mai sus, profitul nu se mai reinvestește, ci se expatriază, investițiile directe scad, capitalul autohton e mic și operează greu. La câte ar fi de făcut în România – măcar în zonele cu stringențe investiționale – implicarea statului ar fi fost necesară fie și pentru a mai arunca niște bani în economie cu efecte și rezultate monetizabile la rândul lor: investiții publice de neamânat.

Fie-mi iertat acest clișeu de care nu putem trece pentru că pur și simplu nu putem trece: suprataxa pe combustibili produce deja efecte grave în economie, însă autostrăzile (în numele cărora a fost impusă) se lasă așteptate. Ce să mai vorbim că între timp s-a anunțat deturnarea ei: nu se va mai duce în infrastructură, ci în compensarea scăderii CAS. (asta azi, joi, căci până duminică ea se mai poate plimba și spre alte revoluții fiscale).

Iată cifrele de alarmă publicate de cursdeguvernare.ro în urmă cu o lună : AICI-LINK.

D, Calitatea – profesională și umană – scăzută a decidentului politic și guvernamental. Nu scăzută, ci foarte scăzută:
Parcă ne aflăm la un joc pe calculator acolo unde un piuit te anunță când personajele calcă pe bec.

În urmă cu doar o săptămână, puțin a lipsit să nu ne trezim ca ministru al Bugetului cu Dl. Manda (”omul” Olguței Vasilescu) – a cărui experiență profesională a fost cea de contabil la căteva SRL-uri și la o casă de studenți – asta în timp ce profesioniști cu state grele și, mai ales, cu mentalitatea responsabilității și discernământului, sunt înghesuiți politic pe colțurile instituțiilor și-și mușcă degetele de exasperare.

E, Absorbția fondurilor europene a crescut numai în declarațiile politice ale dlui ministru Teodorovici.

În realitate, în anul 2013 au intrat mai mulți bani ca urmare a facturilor trimise în anii anteriori și a deblocării la termen a unor linii blocare din cauza fraudelor transpartinice: Cum s-au onorat facturile, au încetat (în 2014) să mai vină și banii. (O analiză – AICI-LINK)

(Sunt 2 luni de când cursdeguvernare.ro cere oficial răspunsuri la întrebări precise privind absorbția fondurilor, și primește de la minister niște prostii în loc de răspunsuri precise – dar transparența guvernului de la București începe să se apropie tot mai mult de cea a guvernului de la Budapesta).

F, Toate acestea sunt valabile de ani buni – deci și în perioada creșterii spectaculoase din 2013.

Există, însă, câteva elemente pe care anul 2014 le aduce suplimentar, iar guvernul și administrația nu au fost pregătite să le facă față. Să enumerăm 2 :

1, Nici partenerii noștri comerciali din zona euro nu se simt bine – măcar că acolo exista scuza lipsei unor oportunități de care o țară ca România nu duce lipsă.

Italia reintră în recesiune, Franța nu se simte nici ea prea bine. Economia României e mult prea dependentă de exterior (exporturile fac legea pe zona de creștere), iar lipsa de viziune, competență și credibilitate a blocat identificarea unor noi piețe, în afară de cele intracomunitare (de unde corporațiile au venit singure cu planul și piața desenate de-acasă). Or, atunci când o atât de complicată relație cum e cea cu China este lăsată la mâna și mintea Dlui. Liviu Dragnea (”chinezul” guvernului), rezultatele nu pot fi decât cele pe care le cunoaștem.

În plus, în anii care vor urma, marile state din UE vor impune politici economice și monetare care să se potrivească marilor economii: România va trebui să se adapteze pentru a naviga prin acest ocean de interese – dar dacă ne uităm în ochii miniștrilor Ponta, Niță, Petrescu, Teodorovici etc, etc – nu suntem foarte convinși că știu ce ne așteaptă peste 6 luni.

2, Războiul economic dintre Occident și Rusia, precum și complexitatea noii conjuncturi geopolitice (economic, politic, militar etc). Dacă România nu e foarte expusă pe relația directă cu Rusia (schimburi comerciale relativ mici și un grad rezonabil de independență energetică), nu la fel stau lucrurile cu partenerii noștri comerciali dinspre Vest – care abia peste 5-6 luni vor simți reculul embargourilor de tot felul.

Aici încordarea se manifestă pe 2 direcții:

* geopolitic: suntem graniță nu între două sisteme sociale și economice diferite: am devenit graniță între 2 sisteme aflate în conflict. Dintr-o mahala fără canalizare, dar cu liliac și cișmea la poartă, devenim periferie unde nu e bine să ieși după ora 9 seara. Ei, care să fie politicile și măsurile oficiale care să restabilească încrederea?

* politic : s-o recunoaștem: în acest conflict Rusia-Occident, nu-i așa că știm cum va juca si cum se va poziționa Polonia peste un an? Dar de România știm?

Cei care cred că atare socoteli sunt prea ”abstracte” pentru investitori, sau pentru cei care au bani și planuri aici, să se mai gândească: există precedentul Ungariei, și numai o presă tabloidă și proastă ca a noastră nu a reușit să deseneze tabloul sumbru al acestei țări care a părăsit, de fapt, Europa aia în care la un moment dat ne-am integrat cu toții.

Pentru optimiști

În fine, există și partea plină a paharului – ba chiar există perspectivă pentru multe ramuri din economie – dar ele nu fac parte din niciun plan, ci sunt ceea ce se cheamă economia paralelă care supraviețuiește dincolo de ”sistem”.

Da, e vorba de-o încetinire a creșterii, de ”recesiune tehnică” și nu de criză sadea: sigur că e un semn prost pentru că lipsa de prognoze și de previzibilitate a datelor ne taie șanse unei strategii (admițând că  mai are vreunul dintre guvernanți gust pentru așa ceva).

În lipsa unui atare plan, există 2 importante surse de-a învârti morișca locală:

A, Economia neagră.

Poate să pară bizar, dar în majoritatea cazurilor un om care câștigă pe hârtie 400 de euro reușește să-și plătească facturile la marii monopoliști ai utilităților pe prețuri din eurozonă, să trăiască (să consume, adică) el și familia lui, să-și plătească direct doctorul și meditațiile copilului, ba chiar să-și renoveze un apartament (dacă nu să-și ridice o căsută pe la țară) și să dea o fugă la vreo pensiune din când în când.
Și uite-așa ai consum, ai bani la doctor și la profesor, ai de-o campanie electorală și de-o bidinea de var.

B, Obligativitatea de-a trece contrabanda și infracțiunea în creșterea economică.

Poate să pară o glumă, însă din această toamnă vom putea conta și pe o astfel de creștere: unele state europene au trecut deja la așa ceva, mi-e teamă, însă, că și aici România va falsifica niște cifre – aprecierea este foarte generală iar Bruxellesul lasă această estimare la mâna guvernelor. (Cum va funcționa oficial – un LINK-AICI)

Acest gen de economie asigură învârtirea moriștii locale, însă nu va produce bani la buget : de aia nu avem la 25 de ani după Ceaușescu o autostradă până la granița de Vest, de aia nu avem școală performantă care să monetizeze ”în masă” potențialul autohton de inteligență (trăim din imaginile cu politicieni care-i premiază pe ”olimpici” – adică din excepții), de aia speranța de viață sănătoasă scade și pune presiune pe bugetele sociale tot mai subvenționate.

Dar trăim – politica și actul guvernamental scad drastic randamentul din economie și societate, iar în anul următor ne vom afla în același punct la capătul acelorași greșeli (cum scriam anul trecut, anticipând ieșirea rapidă din euforia guvernamentală a cifrelor bazate pe creșterea altora – AICI-LINK) :  Trăim.

PS: O greșeală electorală gravă a premierului Ponta: Sfătuit de consilierii săi că, pentru a câștiga, trebuie să adune voturi și din zona de dreapta (îndeobște din zona mediului de afaceri) se adresează antreprenorilor cu același populism cu care păstrează electoratul său captiv. Spre deosebire de ”alegătorul majoritar”, care-și ia cizmele de cauciuc și sticla de ulei și pleacă la vot, antreprenorul e obișnuit să-și pună întrebări chiar și când (sau mai ales când) primește cadouri. Nici nu are cum să fie altfel – căci nu degeaba a rămas el, în această economie – în picioare.
***

Cristian Grosu este redactor-șef al cursdeguvernare.ro

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.8.2014

6 comentarii

  1. casandra
    14.8.2014, 7:58 pm

    Dintre toți criticii guvernului – politicieni, analiști, jurnaliști și băgători de seamă -, admit că sunteți cel mai lucid și mai ponderat dintre cei, puțini, onorabili. Cam așa stau lucrurile, cum spuneți.
    Și mă tem că va fi și mai agitată situația în viitorul apropiat. Pe lângă politica ușor confuză a dlui. Ponta ne mai așteaptă și mari furtuni. Apreciez că se va observa o consolidare extrem de rapidă, inclusiv în zona comercială și de investiții, a Blocului BRICS, poate chiar extins cu Egipt, Iran, Argentina, poate Turcia. Volumul schimburilor comerciale efectuate în valutele acestor state va crește serios și, pe termen mediu, vom asista la apariția unei monede scripturale formate din coșul acestor monede. Asta înseamnă probleme mari pentru USA și UE. Adică, pentru noi.
    Față de amploarea acestor evoluții în viitorii 3 ani, mă tem că bâlbele guvernului nu mai înseamnă decât un inconfort psihologic pentru noi și năruirea încrederii. Ce-i drept, mulți dintre români se străduiesc din răsputeri să demoleze ultima fărâmă de încredere. Și eu aș fi ceva mai puțin psimistă dacă guvernul s-ar putea concentra credibil pe o strategie de bază serioasă și ar avea pregătite cam 4-5 strategii de rezervă. Vin vremuri grele. Poate chiar periculoase.

    • Cristian Grosu
      14.8.2014, 11:27 pm

      stimată doamnă, mi-aș dori mult ca cel mai intelinegt om din guvern să-și pună problema el singur și cu mintea si cultura lui și să vadă cu ochii lui lucrucrurile in contextul in le vedeți dvs. și să lase restul subtilităților in ce priveste soluțiile necesare pe mâna și cunoștințele experților high level.
      din păcate, pentru cei care înțeleg ce urmează să se întâmple la nivel global, situația din România guvernamentală e suprarealistă. căci dincolo de disconfortul psihologic, această situație are o dimensiune obiectivă care se va deconta : poate că nu suntem o țară care să-;i trăiască nici oportunitățile și nici libertatea la nivelul real. pentru asta merită luptat – căci e cea mai mare miză a României ultimilor 25 de ani/.

  2. Grigore Ureche
    15.8.2014, 3:59 pm

    “[…] nu se poate aștepta, de la domnia sa, […]”
    Care domnie? Mai dă-l în mă-sa de păcălici, ăsta nu-i vreun domn ci e fix Pinocchio. Și Mickey Mouse e mai domn ca ăsta.

  3. Doru
    15.8.2014, 8:51 pm

    Stimate domnule Grosu:
    1. Este dezamagitor ca pina si d-voastra folositi termenul de “capsunar”(oricit de descriptiv pare).
    E un termen pe care muuulti romani il asociaza cu
    “Unu care a plecat si locuieste acum in strainezia”.
    E plin de “capsunari” la MIT, Harvard, UofT.
    2. Ati numit citiva(Ponta, Nitza, Petrescu, Teodorovici) care nu va dau impresia de siguranta.
    Care ar fi altii mai potriviti? Sint sigur ca stiti destule nume.
    Nu trebuie decit sa scrieti despre ei, nu sa le faceti propaganda.

    Stimata casandra:
    GDP-ul US+Canada sare de 14 trilioane. Solide. Cele 8.2 ale Chinei – nu cred in ele nici
    magnatii chinezi care isi scot banii afara din tara mai ceva ca cei rusi.
    Si chiar Iran? De ce nu si Coreea de Nord atunci?Stimate domnule Grosu:
    1. Este dezamagitor ca pins si d-voastra folositi termenul de “capsunar”(ori

  4. pb80tm
    17.8.2014, 9:39 am

    stiti ce deranjeaza? se gasesc nspe situri cu comentatori si analisti straluciti, se arata ce si cum ar trebuii sau e gresit. n-ati vrea domnilor sa va implicati in societate cu ceva mai mult decat o analiza? sa invatati prostimea? sa inlocuiti clasa politica? tara asta apare ca o tara de genii condusa de oligofreni. zau as prefera invers.
    @ Doru, dorele tu esti mama? ai grija sa nu tai iar ceva…
    pt tine china e doar o pata de culoare pe harta nu?

  5. Doru
    18.8.2014, 5:20 pm

    @pb80tm – unul din motivele pt care postez pe site-ul asta e gradul inalt de civilitate a posturilor,unic pe site-uri romanesti, fara tutuiala obraznica si cu “pareri” de tipul “inteleptu satului a zis marti la crishma ca…”. Dar e o tara libera – si oricine poate spune cam orice, pina si aici. Nu va obositi sa raspundeti pt ca nu o sa mai vizitez pagina asta.

Lăsați un comentariu


Stiri

Planul României pentru a preveni o epidemie cu noul coronavirus din China

Iulian Soare

Autoritățile vor achiziționa termoscanere pentru a identifica în aeroporturi pasagerii care intră în țară având febră, este una dintre măsurile discutate miercuri, în prima ședință… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București motivează achitarea torționarilor: ”Gheorghe Ursu nu a fost un adevărat disident politic, faptele s-au prescris”

Vladimir Ionescu

Este dificil de afirmat despre Gheorghe Ursu că a fost un adevărat „disident politic”, precizează judecători de la Curtea de Apel București în motivarea hotărârii… Mai mult

Europa

Von der Leyen anunță că semnarea unui Acord comercial cu SUA poate fi o chestiune de câteva săptămâni.

Iulian Soare

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a a vorbit miercuri despre o întâlnire cu Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi stabilit pașii către… Mai mult

Stiri

Parchetul General anchetează acordarea ilegală a cetățeniei române – beneficiarii din Rusia, Belarus și Ucraina

Vladimir Ionescu

Un raport al Corpului de Control al Ministerului Justiției atrage atenția asupra „vulnerabilităților la adresa siguranței naționale” generate de modul în care este acordată cetățenia română de… Mai mult

Stiri

SUA au relocat temporar în România drone Reaper din Polonia

Razvan Diaconu

Comanda Forțelor Aeriene americane din Europa și Africa a anunțat că un număr neprecizat de drone MQ-9 Reaper au fost relocate la Baza aeriană 71… Mai mult

Stiri

Dumitru Miron, ales președinte al Senatului Universitar ASE

Vladimir Ionescu

Noul președinte al Senatului Universitar al Academiei de Studii Economice din București este prof. univ. dr. Dumitru Miron (foto), ales miercuri în această funcție  în… Mai mult

Stiri

Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi: Să ne pregătim pentru milioane de migranți climatici

Iulian Soare

Modificările climatice riscă să forțeze milioane de oameni să migreze pentru a evita efectele produse în țara lor de schimbările climatice, a averizat miercuri Înaltul… Mai mult