Executia bugetară pe primul semestru al anului 2014 arată că sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Mai puţin de jumătate din banii alocaţi în acest an programelor finanţate din fondurile UE au fost cheltuiţi în prima jumătate a acestui an, a arătat, marţi, şi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. Asta înseamnă că au fost cheltuiţi mai puţin de 7 miliarde de lei, iar veniturile din fonduri UE au fost, de asemenea, sub ţinta propusă, tot la mai puţin de jumătate din cât fusese preconizat.
„Veniturile sunt programate să fie 9 miliarde lei, aproximativ 9 miliarde lei, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate, dar e şi firesc, că sunt la şase luni. Cheltuielile sunt programate pe tot anul să fie 26 miliarde lei. La primul semestru erau programate să fie aproximativ 14 miliarde, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate din aceste 14 miliarde lei„, a explicat Liviu Voinea, citat de Mediafax.
„Având în vedere că perioada de referinţă este prima jumătate a anului 2013, perioadă în care rata absorbţiei a crescut semnificativ pentru prima dată din 2007, incusiv datorită ridicării presuspendării care afecta programele operaţionale şi prezentării spre rambursare a cheltuielilor efectuate în cursul anului precedent, această situaţie era oarecum de prevăzut”, explică, pentru cursdeguvernare.ro, Valentin Boldeiu, Team Leader EU Funds Financing, UniCredit Tiriac Bank.
Totuşi, autorităţile române speră ca, până la finalul anului 2015, rata de absorbţie a fondurilor europene să fie de 80%.
Estimarea absorbției de către experți: pesimiștii – 60%, optimiștii – 80%
O imagine exactă a atragerii de fonduri europene vom putea avea cel mai devreme pe la mijlocul anului 2017, au spus experţi din piaţă pentru cursdeguvernare.ro. Părerile sunt însă împărţite atunci când se vorbeşte despre procentul dat de atorităţi în privinţa absorbţiei.
Unii consideră că prognoza ministrului Eugen Teodorovici este optimistă şi estimează că rata de absorbţie se va situa la maximum 60-65%.
Alţii cred că, şi dacă se va ajunge la acest procent, este totuşi unul modest. „Sunt absolut convins ca sectorul privat va realiza o absorbtie de 100% a fondurilor ce îi sunt destinate. Din pacate, acestea sunt undeva la aproximativ o treime din totalul fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013.
Dacă în calculul procentului, includem şi fondurile pentru agricultură, atunci este totuşi posibil să ajungem la această ţintă, destul de modestă”, afirmă Marian Stoian, expert în fonduri europene, managing partner la o firmă de consultanţă.
Experţii în fonduri europene ai UniCreditŢiriac estimau la începutul anului 2014 o rată de absorbţie, până la finalul anului 2015, de 78%. Au revenit ulterior şi au redus-o la 60%.
“Fără creşteri semnificative şi imediate ale cadenţei actuale în ceea ce priveşte efectuarea plăţilor către beneficiari şi transmiterea cererilor de plată la Bruxelles, nu putem prevede o rată care să depăşească 60%”, afirmă Valentin Boldeiu, de la UniCredit Ţiriac.
Ministrul Teodorovici estimează o rată de 80% şi cheltuieli de peste 4 miliarde de euro în 2014
România va avea o rată de absorbţie de 80%, a spus ministrul fondurilor europene, Orlando Teodorovici, în mai multe declaraţii publice. Calculele sale mizează pe o atragere mai mare a banilor europeni în 2014, pentru ca povara atragerii de bani în 2015, când se termină perioada de cheltuire a banilor alocaţi pe exerciţiul bugetar 2007-2013 să fie cât mai mică.
România ar trebui să trimită Comisiei Europene facturi de minimum 2,8 miliarde de euro în 2014, ca să nu piardă niciun euro, spunea ministrul Teodorovici într-un interviu acordat Agerpres în luna aprilie.
În 2013, România a transmis declaraţii de cheltuieli în valoare de 3,5 miliarde de euro, ceea ce a făcut ca ministrul fondurilor europene să aprecieze că în 2014 se vor trimite facturi de peste 4 miliarde de euro.
Potrivit altor calcule făcute recent, într-un dialog cu cititorii Euractiv.ro, ministrul Teodorovici argumenta că, întrucât „pentru anul 2013 rata de absorbţie a fost aproximativ 23%”, la aceeaşi cadenţă în 2014 şi 2015, adică tot o rată de absorbţie de 23%, atunci totalul se apropie de 80%.
Rata de absorbţie în iulie este de 36,26% – 500 de milioane de euro ar trebui cheltuiţi lunar pentru a ajunge la 80%
Potrivit ultimelor informaţii postate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la 18 iulie 2014, rata de absorbţie a ajuns la 36,26%, dacă luăm în calcul declaraţiile de cheltuieli trimise Comisiei Europene. În bani, înseamnă că au fost trimise facturi în valoare de 6,967 de miliarde de euro.
Din perspectiva banilor europeni rambursaţi României, suma se ridică la 6, 830 de miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 18 iulie 2014. Adică un procent de 35,55%.
Dacă în 2013 rata de absorbţie a crescut, faţă de anul anterior, cu 14 puncte procentuale, în perioada ianuarie-iulie 2014, ea a crescut cu doar 2,76 puncte procentuale.
Analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.
Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune, guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.
Guvernul însă a trimis în toată perioada scursă din acest an – şapte luni – cu puţin peste 500 de milioane de euro, ceea ce face ca media lunară să fie de doar 76 de milioane de euro.
Media lunară este de 334 de milioane de euro, dacă ar fi îndeplinit obiectivul autorităţilor române, aşa cum a fost anunţat de ministrul Orlando Teodorovici în luna aprilie, de a trimite Comisiei declaraţii de cheltuieli de peste 4 miliarde de euro în 2014.
O analiză a declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei arată astfel:
În luna ianuarie 2014, România a transmis declaraţii de cheltuieli de 32 de milioane de euro, valoarea totală pe perioada de programare 2007 – 2013, fiind de 6,462 de miliarde de euro, faţă de 6,430 de miliarde de euro în decembrie 2013.
În luna februarie, 2014, valoarea totală rămâne 6,462 de miliarde, adică România nu a mai cheltuit niciun eurocent, o lună în care era anunţat record după record.
În martie 2014, valoarea declaraţiilor de cheltuieli a fost de 118 milioane, ajungându-se, pentru întreaga perioadă bugetară, la 6,580 de miliarde de euro.
În aprilie 2014, au mai fost trimise declaraţii în valoare de 100 de milioane de euro, iar în mai 2014 de doar 3 milioane de euro.
În luna iunie 2014, s-au mai cheltuit 238 de milioane de euro, iar până în 18 iulie au mai fost trimise Comisiei declaraţii de cheltuieli de 46 de milioane de euro.
„În ceea ce priveşte trendul anului 2014, nivelul actual este considerat nesatisfăcător”, spune expertul de la UniCredit Ţiriac. „Există însă premise de a recupera deficienţa spre sfârşitul anului, pe măsură ce beneficiarii ale căror contracte de finanţare au fost semnate în 2012-2013 vor transmite cererile de rambursare către autorităţi”, adaugă Valentin Boldeiu.
Realizarea marilor proiecte de transport şi mediu ar putea fi soluţia pentru evitarea pierderii banilor europeni
Ministrul Orlando Teodorovici a afirmat că rata de absorbţie va creşte în urma unor măsuri pe care intenţionează să le ia autorităţile române, cu acordul Comisiei Europene.
Marile proiecte din transporturi şi mediu sunt cele care implică sume mari de bani şi pe care se bazează şi autorităţile când estimează o rată de absorbţie totală de 80%.
Este o opinie împărtăşită de experţii consultaţi de cursdeguvernare.ro: “finalizarea, cu succes, până la 31 decembrie 2015, a marilor proiecte de infrastructură asumate de beneficiari publici prin Programul Operaţional de Transport şi a proiectelor din cadrul Programului Operaţional de Mediu” este văzută de Valentin Boldeiu, de la UniCredit Ţiriac, ca o condiţie pentru a se ajunge la nivelul de cheltuire a banilor europeni stabilit de Guvern.
În acest sens, ministrul Teodorovici anunţă două solicitări adresate Comisiei Europene:
- fazarea proiectelor prin PO Transport – adică segmentarea tehnico-financiară a proiectelor, în sensul că acele proiecte care nu pot fi finalizate în perioada 2007-2013 să fie transferate pe perioada de finanţare 2014-2020
- proiectele retrospective pe transporturi – adică proiectele finanţare deja din alte surse, precum bugetul naţional, BEI sau BERD, să fie tratate ca proiecte europene şi Comisia să ramburseze României acele sume din finanţările amintite, care să fie folosite ulterior pentru alte proiecte; sumele rambursate s-ar adăuga astfel absorbţiei
Potrivit unor surse consultate de cursdeguvernare.ro, România a mai adus în discuţie posibilitatea ca proiectele de infrastructură finanţate din alte surse să fie trecute pe finanţare europeană, însă Comisia a respins această solicitare. În ciuda faptului că a aprobat solicitări similare venite de la alte state membre, aşa cum preciza şi ministrul Orlando Teodorovici.
Refuzul Bruxelles-ului a fost argumentat prin modul în care s-au realizat realizate achiziţiile publice în cazul acelor proiecte. Comisia are dubii privind modul în care s-au făcut achiziţiile publice în aceste proiecte.
Comisia Europeană a confirmat, la solicitarea publicaţiei cursdeguvernare.ro, că este în discuţii cu guvernul român pentru aprobarea unei astfel de măsuri. Shirin Wheeler, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru dezvoltare regională, a explicat în ce condiţii ar putea fi aprobată o astfel de solicitare:
“În principiu, putem accepta aceasta finanţare retroactivă, în anumite condiţii:
- Proiectele răspund obiectivelor stabilite prin programul operaţional
- Regulile care se aplică programelor – în special în zona achiziţiilor publice publice – au fost respectate
- Proiectul nu este finanţat din sursele respective 100%
- Cheltuielile respective s-au făcut începând din 2007
Purtătorul de cuvânt al Comisiei a confirmat că nu este o solicitare nouă din partea României şi că a primit în această primăvară o listă cu proiectele avute în vedere de autorităţile de la Bucureşti. „Ele nu sunt multe, dar trebuie să îndeplinească toate condiţiile menţionate”, a adăugat Shirin Wheeler.
Aceasta a precizat că pe lista propusă de România se află extinderea reţelei de metrou din Bucureşti sau autostrada Craiova-Calafat/Vidin, care face legătura cu podul de peste Dunăre dintre România şi Bulgaria.
Shirin Wheeler a arătat că Bruxelles-ul acceptă astfel de soluţii când nivelul absorbţiei este scăzut, dar a subliniat că este dar o soluţie temporară. „Ea ajută modest la creşterea ratei de absorbţie şi la evitarea pierderii de bani europeni, ceea ce este un lucru bun. Însă nu este un substitut al acţiunilor guvernului de a face eforturi să impulsioneze atragerea de fonduri”, a arătat purtăroul de cuvânt al CE.
Mai mult, ea a subliniat că banii care sunt decontaţi bugetului naţional sau instituţiilor finaciare, BEI sau BERD, trebuie investiţi în alte proiecte, chiar dacă această condiţie nu este stipulată legal.
Referitor la cealaltă măsură văzută ca o soluţie de guvern, fazarea proiectelor, nu există siguranţa că va fi aprobată, în final de Comisie: Parlamentul European face puternice presiuni asupra Comisiei să nu accepte o astfel de soluţie, indiferent care stat membru ar face solicitarea.
Există mari întârzieri la proiectele de infrastructură, iar un memorandum al Ministerului Transporturilor arăta, în primăvară, că riscul de dezangajare – pierdere a banilor – este undeva la 2 – 2,2 miliarde de euro.
Dacă proiectele nu sunt finalizate până în 2015, ceea ce este foarte probabil, finanţarea lor va trebui suportată integral de bugetul naţional.
3 răspunsuri
Foarte interesant, vad ca isi dau cu parerea tot felul de oameni care nu cunosc rfealitatea fondurilor europene.
De ex. Privatii nu absorb suta la suta fondurile alocate pentru ca nu au proiecte iar statul absorbe pentru care are proiecte. Ideal ar fi invers.
Alta problema este ca s-au marit salariile in ministere si nu in OI-uri, asa cum era normal pentru ca ele lucreaza direct cu beneficiarii iar cei din ministere nu sunt decat niste arhive, ei merg pe teren foarte rar si nu se pricep la faza de implementare.
In consecinta asistam la o centralizare a deciziei in loc sa se faca descentralizare. Proiectele trebuie sa vina din teritoriu si nu de la Bucuresti. Monitorizarea si implementarea trebuie urmarite in teritoriu si nu de la Bucuresti.
Inteleg ca sunt locuri caldute, cu bani frumosi, cu munca putina si responsabilitate zero, caci toata treaba o fac OI-urile dar noi ne-am cam saturat, din pacate asa ca nu mai vad optimist viitorul ca la inceput. Pacat ca in locul profesionistilor, care am fost la inceput si am dat concursuri, au inceput treptat sa vina tot felul de pile politice sau neamuri angajate fara concurs sau transferate, care nu se pricep la nimic iar concursuri de patru ani nu se mai dau decat in mod exceptuional si cu totul aranjat inainte. Asta-i situatia reala. Astea-s motivele.
Oi-urile sunt albinutele, AM-urile trantorii iar MFE viespile. Salariile sunt invers proportionale cu munca depusa si cu importanta ei.
Din pacate este o tendinta globala nu este specifica numai Romaniei si va avea ca efect disparitia albinelor!!!
eu nu am gasit termenul de „fazare” in DEX, poate imi explica cineva ce inseamna