Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

de Marin Pana , 30.9.2019

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face transformarea în euro), adică un ritm dublu față de creșterea PIB, cifrată la 21%.

Din perspectiva unui investitor străin, de la 717 euro cost mediu cu salariul s-a ajuns la 975 euro, pragul de 1.000 de euro lunar fiind traversat în acest an.

Important, puterea de cumpărare s-a majorat în intervalul 2015 – 2018 cu 36%, la fel ca și evoluția salariului în euro.

De la 144,6% față de luna de referință octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării prețurilor), indicele care arată evoluția capacității de achiziție de bunuri și servicii a urcat la 196,9% pe parcursul celor patru ani.

Patru ani în care avansul economiei s-a datorat în proporții aproape egale creșterii numărului de salariați (+10%) și creșterii productivității muncii (+10%, cu o precizare: cele două nu se adună ci se înmulțesc pentru a obține efectul cumulat de 21%).

Cu alte cuvinte, creșterea economică a fost pe jumătate extensivă și doar pe jumătate intensivă, ceea ce ar trebui să se constituie într-un avertisment deoarece este greu de presupus că vom avea de unde să menținem creșterea numărului mediu de angajați pe termen mediu și lung, factorul predominant trebuind să devină creșterea productivității muncii.

Creșterile, repartizate neuniform pe activități economice

Revenind la creșterea salariilor, implicit a costurilor salariale, trebuie subliniat că majorările au fost mult diferite pe activități economice, ceea ce a produs mutații semnificative în raporturile dintre diversele ocupații. Cea mai spectaculoasă majorare (+114%) a avut loc în sectorul sanitar, care a avansat de sub media pe economie până pe locul cinci.

(Citiți și: ”Capitalul uman al României și raportul cost/calitate”)

Reflectând schimbările din economie, pornită inevitabil pe calea postindustrială, sectorul IT ( +37,6%) a preluat prima poziție, în timp ce intermedierile financiare și asigurările (+15,1%) și industria extractivă (doar +8,3%) și-au menținut pozițiile pe podium în pofida unor ritmuri de creștere aflate la coada clasamentului pe activități.

De reținut poziționarea pe trei dintre primele patru locuri a unor activități din sectorul bugetar, cu un avans greu de justificat pentru administrația publică (atenție, exclusiv forțele armate și asimilați), situat peste cel din învățământ, sector critic deja pentru dezvoltarea în perspectivă a României.

Presiunea pe bugetul public a sporit pe această cale considerabil, odată ce procentajul în PIB al cheltuielilor cu salariile a avansat de la 7,4% în 2015 până la 9,1% în 2018 ( date operative ale Ministerului Finanțelor), cu perspectiva de a ataca pragul de zece procente în acest an. Acesta fiind doar efectul direct, cel indirect fiind unul de antrenare a creșterilor de salarii și, implicit, costuri salariale în sectorul privat, ceea ceea ce a afectat competitivitatea și a generat majorarea deficitelor externe.

Situația la zi

În fine, situația de la mijlocul anului în curs arăta deja o majorare a costului salarial la circa 5.200 lei în medie pentru un loc de muncă (5.091 lei venit salarial brut și 3.119 lei venit salarial net), ceea ce înseamnă deja o majorare de 63% în raport cu anul 2015 și +18% față de media din 2018, fără a avea practic până acum nici o creștere la productivitatea muncii pe 2019 (+0,2%).

La o depreciere de aproximativ două procente în termeni nominali a leului în raport cu euro, costul salarial a urcat la aproape 1.100 euro /loc de muncă sau mai bine de 50% față de situația din 2015, ceea ce explică în mare măsură o serie de retrageri de capacități de producție ale unor multinaționale și reducerea contribuției industriei la creșterea PIB până spre zero.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2019

Un raspuns

  1. impartial
    5.10.2019, 7:15 am

    Nimic despre evaziunea fiscala care greveaza major veniturile bugetare. Reducerea evaziunii ar asigura si cresterile de salarii , de pensii si de investiii.
    Cine face evaziune ? Mediul de afaceri care se plange in permanenta de fiscalitate.Eu cetatean de rand imi platesc taxele si impozitele . Sa isi plateasca si ” mediul de afaceri ” intai taxele si impozitele si apoi sa ceara predictibilitate si stabilitate fiscala.In rest numai de bine.
    P.S. Poate va ocupati mai mult de evaziunea fiscala , munca la negru si economia subterana . Cu baza de date de care dispuneti cred ca va fi interesant. In rest numai de bine.

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult