fbpx

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

de Marin Pana , 30.9.2019

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face transformarea în euro), adică un ritm dublu față de creșterea PIB, cifrată la 21%.

Din perspectiva unui investitor străin, de la 717 euro cost mediu cu salariul s-a ajuns la 975 euro, pragul de 1.000 de euro lunar fiind traversat în acest an.

Important, puterea de cumpărare s-a majorat în intervalul 2015 – 2018 cu 36%, la fel ca și evoluția salariului în euro.

De la 144,6% față de luna de referință octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării prețurilor), indicele care arată evoluția capacității de achiziție de bunuri și servicii a urcat la 196,9% pe parcursul celor patru ani.

Patru ani în care avansul economiei s-a datorat în proporții aproape egale creșterii numărului de salariați (+10%) și creșterii productivității muncii (+10%, cu o precizare: cele două nu se adună ci se înmulțesc pentru a obține efectul cumulat de 21%).

Cu alte cuvinte, creșterea economică a fost pe jumătate extensivă și doar pe jumătate intensivă, ceea ce ar trebui să se constituie într-un avertisment deoarece este greu de presupus că vom avea de unde să menținem creșterea numărului mediu de angajați pe termen mediu și lung, factorul predominant trebuind să devină creșterea productivității muncii.

Creșterile, repartizate neuniform pe activități economice

Revenind la creșterea salariilor, implicit a costurilor salariale, trebuie subliniat că majorările au fost mult diferite pe activități economice, ceea ce a produs mutații semnificative în raporturile dintre diversele ocupații. Cea mai spectaculoasă majorare (+114%) a avut loc în sectorul sanitar, care a avansat de sub media pe economie până pe locul cinci.

(Citiți și: ”Capitalul uman al României și raportul cost/calitate”)

Reflectând schimbările din economie, pornită inevitabil pe calea postindustrială, sectorul IT ( +37,6%) a preluat prima poziție, în timp ce intermedierile financiare și asigurările (+15,1%) și industria extractivă (doar +8,3%) și-au menținut pozițiile pe podium în pofida unor ritmuri de creștere aflate la coada clasamentului pe activități.

De reținut poziționarea pe trei dintre primele patru locuri a unor activități din sectorul bugetar, cu un avans greu de justificat pentru administrația publică (atenție, exclusiv forțele armate și asimilați), situat peste cel din învățământ, sector critic deja pentru dezvoltarea în perspectivă a României.

Presiunea pe bugetul public a sporit pe această cale considerabil, odată ce procentajul în PIB al cheltuielilor cu salariile a avansat de la 7,4% în 2015 până la 9,1% în 2018 ( date operative ale Ministerului Finanțelor), cu perspectiva de a ataca pragul de zece procente în acest an. Acesta fiind doar efectul direct, cel indirect fiind unul de antrenare a creșterilor de salarii și, implicit, costuri salariale în sectorul privat, ceea ceea ce a afectat competitivitatea și a generat majorarea deficitelor externe.

Situația la zi

În fine, situația de la mijlocul anului în curs arăta deja o majorare a costului salarial la circa 5.200 lei în medie pentru un loc de muncă (5.091 lei venit salarial brut și 3.119 lei venit salarial net), ceea ce înseamnă deja o majorare de 63% în raport cu anul 2015 și +18% față de media din 2018, fără a avea practic până acum nici o creștere la productivitatea muncii pe 2019 (+0,2%).

La o depreciere de aproximativ două procente în termeni nominali a leului în raport cu euro, costul salarial a urcat la aproape 1.100 euro /loc de muncă sau mai bine de 50% față de situația din 2015, ceea ce explică în mare măsură o serie de retrageri de capacități de producție ale unor multinaționale și reducerea contribuției industriei la creșterea PIB până spre zero.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2019

Un raspuns

  1. impartial
    5.10.2019, 7:15 am

    Nimic despre evaziunea fiscala care greveaza major veniturile bugetare. Reducerea evaziunii ar asigura si cresterile de salarii , de pensii si de investiii.
    Cine face evaziune ? Mediul de afaceri care se plange in permanenta de fiscalitate.Eu cetatean de rand imi platesc taxele si impozitele . Sa isi plateasca si ” mediul de afaceri ” intai taxele si impozitele si apoi sa ceara predictibilitate si stabilitate fiscala.In rest numai de bine.
    P.S. Poate va ocupati mai mult de evaziunea fiscala , munca la negru si economia subterana . Cu baza de date de care dispuneti cred ca va fi interesant. In rest numai de bine.

Lăsați un comentariu


Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Ministrul Ghinea: Fără bani europeni pentru centrele de vaccinare care i-au separat pe „esențiali” de restul populației

Vladimir Ionescu

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat miercuri că niciun centru de vaccinare care a creat separație între  „esențiali” și restul cetățenilor nu… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, la Forumul Davos: Prelungirea tratatului New START, ”un pas în direcția bună”

Vladimir Ionescu

Preşedintele rus a salutat miercuri prelungirea tratatului New START de limitare a arsenalelor nucleare rus şi american, însă a estimat că securitatea globală rămâne ameninţată… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății acuză că 30% din centrele de vaccinare sunt cu circuit închis pentru instituțiile de forță și anunță sancțiuni pentru cei care sar peste rând

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat miercuri că a discutat cu premierul Florin Cîțu despre eventuala introducere a unor sancțiuni împotriva celor care sar rândul… Mai mult

Europa

Angela Merkel la Forumul Davos: Europa nu trebuie să aleagă un aliat între SUA și China

Adrian N Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel respinge propunerile ca Europa să aleagă între Statele Unite și China, arătându-se astfel mai degrabă în acord cu ideile despre multilateralism… Mai mult

Stiri

Primarul Mihai Chirica, trimis în judecată pentru un abuz în serviciu ce ar fi fost săvârșit în 2013

Vladimir Ionescu

Primarul Iașului, Mihai Chirica, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu, a anunțat miercuri Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Faptele… Mai mult

Stiri

Românii au încheiat anul 2020 cu peste 88,16 mld. lei în buzunare și cu peste 249 mld. lei în conturile curente – raport BNR

Adrian N Ionescu

Masa monetară M1 (în sens restrâns) a crescut cu 21,9% în 2020, până la mai mult de 337,5 miliarde de lei în decembrie, din care… Mai mult