Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

de Marin Pana , 30.9.2019

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face transformarea în euro), adică un ritm dublu față de creșterea PIB, cifrată la 21%.

Din perspectiva unui investitor străin, de la 717 euro cost mediu cu salariul s-a ajuns la 975 euro, pragul de 1.000 de euro lunar fiind traversat în acest an.

Important, puterea de cumpărare s-a majorat în intervalul 2015 – 2018 cu 36%, la fel ca și evoluția salariului în euro.

De la 144,6% față de luna de referință octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării prețurilor), indicele care arată evoluția capacității de achiziție de bunuri și servicii a urcat la 196,9% pe parcursul celor patru ani.

Patru ani în care avansul economiei s-a datorat în proporții aproape egale creșterii numărului de salariați (+10%) și creșterii productivității muncii (+10%, cu o precizare: cele două nu se adună ci se înmulțesc pentru a obține efectul cumulat de 21%).

Cu alte cuvinte, creșterea economică a fost pe jumătate extensivă și doar pe jumătate intensivă, ceea ce ar trebui să se constituie într-un avertisment deoarece este greu de presupus că vom avea de unde să menținem creșterea numărului mediu de angajați pe termen mediu și lung, factorul predominant trebuind să devină creșterea productivității muncii.

Creșterile, repartizate neuniform pe activități economice

Revenind la creșterea salariilor, implicit a costurilor salariale, trebuie subliniat că majorările au fost mult diferite pe activități economice, ceea ce a produs mutații semnificative în raporturile dintre diversele ocupații. Cea mai spectaculoasă majorare (+114%) a avut loc în sectorul sanitar, care a avansat de sub media pe economie până pe locul cinci.

(Citiți și: ”Capitalul uman al României și raportul cost/calitate”)

Reflectând schimbările din economie, pornită inevitabil pe calea postindustrială, sectorul IT ( +37,6%) a preluat prima poziție, în timp ce intermedierile financiare și asigurările (+15,1%) și industria extractivă (doar +8,3%) și-au menținut pozițiile pe podium în pofida unor ritmuri de creștere aflate la coada clasamentului pe activități.

De reținut poziționarea pe trei dintre primele patru locuri a unor activități din sectorul bugetar, cu un avans greu de justificat pentru administrația publică (atenție, exclusiv forțele armate și asimilați), situat peste cel din învățământ, sector critic deja pentru dezvoltarea în perspectivă a României.

Presiunea pe bugetul public a sporit pe această cale considerabil, odată ce procentajul în PIB al cheltuielilor cu salariile a avansat de la 7,4% în 2015 până la 9,1% în 2018 ( date operative ale Ministerului Finanțelor), cu perspectiva de a ataca pragul de zece procente în acest an. Acesta fiind doar efectul direct, cel indirect fiind unul de antrenare a creșterilor de salarii și, implicit, costuri salariale în sectorul privat, ceea ceea ce a afectat competitivitatea și a generat majorarea deficitelor externe.

Situația la zi

În fine, situația de la mijlocul anului în curs arăta deja o majorare a costului salarial la circa 5.200 lei în medie pentru un loc de muncă (5.091 lei venit salarial brut și 3.119 lei venit salarial net), ceea ce înseamnă deja o majorare de 63% în raport cu anul 2015 și +18% față de media din 2018, fără a avea practic până acum nici o creștere la productivitatea muncii pe 2019 (+0,2%).

La o depreciere de aproximativ două procente în termeni nominali a leului în raport cu euro, costul salarial a urcat la aproape 1.100 euro /loc de muncă sau mai bine de 50% față de situația din 2015, ceea ce explică în mare măsură o serie de retrageri de capacități de producție ale unor multinaționale și reducerea contribuției industriei la creșterea PIB până spre zero.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2019

Un raspuns

  1. impartial
    5.10.2019, 7:15 am

    Nimic despre evaziunea fiscala care greveaza major veniturile bugetare. Reducerea evaziunii ar asigura si cresterile de salarii , de pensii si de investiii.
    Cine face evaziune ? Mediul de afaceri care se plange in permanenta de fiscalitate.Eu cetatean de rand imi platesc taxele si impozitele . Sa isi plateasca si ” mediul de afaceri ” intai taxele si impozitele si apoi sa ceara predictibilitate si stabilitate fiscala.In rest numai de bine.
    P.S. Poate va ocupati mai mult de evaziunea fiscala , munca la negru si economia subterana . Cu baza de date de care dispuneti cred ca va fi interesant. In rest numai de bine.

Lăsați un comentariu


Stiri

Canera Deputaților / PSD și Pro România blochează dezbaterea legilor cerute de USR pentru susținerea guvernului Orban

Razvan Diaconu

Biroul permanent al Camerei Deputaților a respins luni solicitarea de a fi introduse pe ordinea de zi a plenului a celor trei proiecte de lege… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban vrea ca votul pentru noul guvern să fie organizat înainte de 29 octombrie

Razvan Diaconu

Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat luni, după ședința conducerii PNL, că votul pentru noul Guvern ar putea fi dat la începutul săptămânii viitoare. Ludovic… Mai mult

Stiri

Pilotul Valentin Gvinda a refuzat conducerea interimară a TAROM, după ce a analizat starea companiei

Vladimir Ionescu

Pilotul Valentin Gvinda (foto), cel pe care Consiliul de Administrație de la TAROM dorea să-l numească director general intermar, a refuzat funcția, după ce a… Mai mult

Stiri

Horia Braun Erdei, economistul-șef al BCR – a fost numit președintele executiv al Erste Asset Management România

Adrian N Ionescu

Economistul șef al BCR, Horia Braun Erdei (foto), a fost numit președinte executiv (CEO) al Erste Asset Management România, cel mai mare administrator de investiții… Mai mult

Stiri

Program pilot: Cluj, primul oraș care va introduce autobuze fără șofer

Vladimir Ionescu

Cluj Napoca este primul oraş din România care a introdus în circulaţie autobuzele electrice, iar acum se pregăteşte pentru încă o premieră, anunță autoritățile locale.… Mai mult

Stiri

Plagiat / ASE a cerut retragerea titlului de doctor în țtiințe deținut de Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice a propus retragerea titlului de doctor în Științe Economice deținut de Darius Vâlcov, întrucât fostul ministru de Finanțe și, totodată, autorul… Mai mult

Stiri

Procesul în care Dan Șova a fost condamnat la 3 ani închisoare se reia de la zero

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis, luni, rejudecarea de la zero a dosarului de corupție îm care Dan Șova, fost ministru al… Mai mult