După un avans de 1,4% față de luna precedentă în decembrie 2022, comerțul cu amănuntul – indicator proxi al consumului populației, motor important al creșterii economice din România – a încheiat anul 2022 pe un plus modest de 4,4% (serie ajustată sezonier), rezultat afectat de scăderea puterii de cumpărare ca urmare a creșterii inflației și a dobânzilor, reiese din datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Asta în condițiile în care două treimi din creșterea PIB a fost asigurată de consum.
În ciuda sezonului sărbătorilor, impulsul vânzărilor a fost slab, rata anuală de creștere înregistrând o îmbunătățire ușoară față de luna precedentă, după cum reiese din graficul de mai jos.
Din estimările specialiștilor Erste, ritmul de creștere al vânzărilor cu amănuntul ar urma să înregistreze un declin în acest an, la 2% de la 4,4% în 2022.
”Ratele reale de creștere pentru creditele noi de consum în lei și salariile reale au fost pe o tendință de scădere vizibilă în ultimele trimestre, adăugând presiune asupra vânzărilor de bunuri de folosință îndelungată. Într-o notă pozitivă, numărul de angajați din economie a fost la un nivel record la sfârșitul anului 2022, iar creșterile recente ale ratei șomajului au fost modeste”, punctează Eugen Sinca, în nota transmisă investitorilor.
(Citește și: ”PIB/capita – progres uriaș ale României în ultimii 10 ani. Bucureștiul ajunge la 164% din media UE: avem și cea mai dură divergență internă”)
Vânzările de alimente au scăzut cu -0,4% față de luna precedentă, respectiv cu -1,3% față de decembrie 2021. Cifra de afaceri pentru articolele nealimentare a crescut cu +1%, respectiv cu 6,5% an/an, în timp ce avansul vânzărilor de carburanți a fost foarte puternic, de +7,7% lună la lună, respectiv +13,6% an la an.
Datele trimestriale indică o îmbunătățire a situației, dacă în trimestrul al treilea vânzările au înregistrat o scădere de 0,8% față de trimestrul anterior, în trimestrul al patrulea din 2022 au consemnat un avans de 0,8%, sprijinit de sezonul reducerilor și al sărbătorilor de iarnă.
Două treimi din creșterea PIB vine din consum
Datele privind evoluția comerțului au o importanță aparte, în contextul în care sunt de natură să ofere indicii cu privire la evoluția activității economice în general, consumul având un rol central în structura economiei locale.
(Citește și: ”Schimbați modelul! Creșterea nominală a PIB e egală cu banii împrumutați pompați în PIB”)
În trimestrul al treilea din 2022, pentru care există cele mai recente date, consumul final efectiv total reprezenta 74,6% din PIB-ul România și contribuise cu 2,5 puncte procentuale la creșterea economică de 3,8%. Acesta a fost al doilea cel mai important motor de creștere, după investiții, o situație atipică generată de deblocarea masivă a lucrărilor de infrastructură publică din acea perioadă. În trimestrul al doilea, spre exemplu, contribuția a fost de 4,4 pp la o creștere economică de 5,1%, față de doar 0,7pp contribuția investițiilor (formarea brută de capital fix).
Puterea de cumpărare a consumatorilor a fost puternic afectată, începând din trimestrul al doilea al acestui an, de evoluția prețurilor. Rata anuală a inflației a încheiat anul la 16,4%, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 22,05%, mărfurilor nealimentare cu 14,95% și a serviciilor cu 9,78%, potrivit datelor INS.
***
