Criza energetică și creșterea galopantă a inflației au determinat guvernele UE să ia măsuri în cascadă pentru sprijinirea companiilor și a cetățenilor europeni, deja afectați de criza anterioară, cea a Covid-19. Pentru a încerca să reducă o parte din povara exercitată asupra populației, statele membre au apelat la soluții ce au vizat un spectru larg – au acordat ajutoare directe, indexări ale salariilor minime pe economie și ale beneficiilor sociale, au apelat la măsuri fiscale, plafonări de prețuri, subvenții temporare la energie sau combustibil ș.a.m.d.
O analiză a Eurofound, Agenția UE pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, prezintă diferitele tipuri de măsuri implementate de-a lungul Uniunii, cu două observații: 1. datele sunt cele existente în septembrie 2022 și 2. studiul conține doar măsurile și sumele concrete – nu și impactul bugetar al acestora.
Alocăril naționale n-au putut, totuși, să oprească creșterea costului vieții și creșterea sărăciei.
Studiile asupra nivelului de viață din ultimele luni mai arată că cel mai mare risc de sărăcire îl prezentau pensionarii în Germania, tinerii adulți în Italia, și familiile monoparentale – în Marea Britanie.
Lupta cu inflația – Măsuri pentru creșterea veniturilor populației
Când au introdus măsuri de sprijinire a gospodăriilor ce se confruntă cu inflația în creștere, multe guverne au optat pentru majorarea veniturilor, în general, în loc să se concentreze pe susținere directă a cheltuielilor cu energia, observă autorii analizei Eurofound.
Pentru a face acest lucru, adesea au fost abordate simultan măsuri diferite, introducând-se atât soluții pentru toți cetățenii, cât și soluții ce vizează în mod țintit grupurile vulnerabile de populație și pe cele cu necesități specifice.
- Franța, Slovacia și Spania au indexat diverse beneficii sociale, cu valoarea inflației, măsură decisă și de Finlanda. Austria, Cipru, Germania și Slovacia au crescut alocațiile familiale sau plățile ad-hoc pentru familii.
- Malta, de exemplu, a introdus un sprijin financiar de 200 euro pentru pensionari și pentru cei care încasează beneficii sociale, și un sprijin financiar de 100 euro pentru unele categorii de lucrători și pentru studenți.
- Austria și Portugalia au acordat diferite sume pentru grupuri mari de cetățeni, în timp ce Franța, Italia, Letonia, Portugalia, Slovacia și Spania au ales sprijinul direcționat către grupurile cu venituri mici și către cei care primesc beneficii sociale.
- Un alt tip de sprijin a fost cel legat de locuire. Cehia, de exemplu, a oferit o alocație gospodăriilor cu venituri mici pentru a acoperi costurile lunare de locuire, Spania a limitat creșterea chiriilor la 2%, iar Luxemburg a înghețat total majorarea chiriei. Măsuri similare s-au introdus în Franța și Irlanda.
- Pe lângă creșterea salariilor funcționarilor publici și încurajarea diferitelor sectoare să-și majoreze salariul minim, Franța a permis monetizarea zilelor libere (în Franța, zilele libere cumpărate de companie de la salariați sunt scutite de plata impozitului și a contribuțiilor sociale) și a facilitat distribuirea unei părți din profit către angajați.
- Irlanda și Luxemburg au crescut salariile minime, Austria le-a permis companiilor să le plătească angajaților un bonus nepurtător de taxe și a redus sarcinile fiscale prin modificarea limitelor pentru anumite categorii de impozitare. Italia a permis posibile contribuții ale companiilor pentru plata utilităților – apă, energie electrică și gaze naturale.
- Austria, Franța și Slovenia au oferit sprijin pentru navetiști/transport privat, iar în Irlanda acest ajutor a vizat transportul public.
Lupta cu prețurile energiei / Ajutoarele pentru facturile la energie acordate de către state
Măsura cel mai des utilizată a fost aceea a reducerii facturilor la energie ale gospodăriilor. Acest lucru s-a făcut prin subvenții, reducerea unor taxe pe energie sau introducerea unor plafoane de preț:
- aproape jumătate din statele membre ale UE au oferit subvenții directe unice la facturile de electricitate ale gospodăriilor.
Aceste subvenții variază de la cel mult 120 de euro în Ungaria, la 800 euro în Danemarca și până la 800 de euro în Țările de Jos. Belgia și Finlanda au implementat plăți lunare directe:
în Belgia se acordă 135 de euro pentru gazele naturale de uz casnic și 61 euro pentru electricitate, iar Finlanda va oferi până la 1.500 euro pe parcursul a patru luni.
- alte țări au stabilit plăți lunare pentru facturile la energie ale gospodăriilor, sume ce sunt corelate cu nivelul consumului. Pentru energie electrică, aceste sume sunt de obicei sub forma unei subvenții fixe pe kilowatt/oră și intervin atunci când prețul mediu lunar a depășit un anumit prag. Măsura funcționează în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania și Norvegia. Unele dintre aceste țări au implementat scheme similare pentru gaz și încălzire. În plus, Letonia a stabilit un sprijin financiar pentru gospodăriile ce utilizează peleți, brichete de cărbune sau lemn de foc pentru încălzirea locuinței.
- mai multe state membre au diminuat facturile prin reduceri de taxe, îndeosebi prin diminuarea TVA a energiei electrice:
acesta este cazul Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Finlandei, Poloniei și Spaniei. Grupul acesta de state oferă câteva exemple interesante, în special Austria, Portugalia și Slovenia, arată studiul Eurofound. În Austria și Slovenia, măsurile afectează politicile ecologice. În Austria, au fost suspendate sumele alocate promovării producției de energie electrică verde, iar în Portugalia s-a renunțat la actualizarea taxei pe emisiile de carbon.
În schimb, Slovenia a introdus măsuri mai favorabile durabilității, prin diminuarea taxei pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile. Slovenia a implementat și ea mai multe soluții de reducere a facturilor la energie ale gospodăriilor.
- Un alt grup de state – Austria, Estonia, Ungaria, Malta, România, Slovenia și Suedia – a plafonat prețurile la energie electrică, iar Polonia a făcut același lucru și cu prețurile pentru încălzire.
Subvențiile la combustibil
- Cel puțin șase state membre au optat pentru reduceri la pompă ale litrului de combustibil, subvențiile variind între 0,75 de cenți în Luxemburg și 25 de cenți în Bulgaria și Franța. Alte șapte state membre au considerat mai potrivită combaterea creșterii prețurilor la carburanți prin reducerea taxelor. Două state membre au reglementat limita maximă a prețurilor la carburanțil: Ungaria a stabilit un plafon de 1,23 euro per litrul de combustibil (măsura a fost eliminată deja – n.red.), iar Slovenia a stabilit adaosuri comerciale de cel mult 0,0983 euro pentru motorină și 0,0994 pentru combustibilul fără plumb cu cifră octanic 98.
- Grecia și Suedia și-au ajutat cetățenii cu plăți directe. În aprilie, mai și iunie 2022, Grecia a oferit o subvenție cuprinsă între 30 euro și 50 euro, în funcție de vehicul și de locul de reședință principal al beneficiarului. În Suedia, proprietarii de autovehicule vor primi o plată de 96 euro, în timp ce persoanele din zonele rurale și slab populate, unde există o dependență mai mare de autovehicule pentru a face naveta la muncă sau la școală, vor primi 145 euro.
- Creșterea prețurilor la combustibil în ultimul an a generat unde de șoc în întreaga economie globală. Întrucât guvernele UE își propun să sprijine cetățenii în a face față creșterii prețurilor, multe țări au ales să subvenționeze și carburanții, cel mai frecvent prin reduceri de taxe, dar și prin plăți directe către consumatori sau prin plafonarea prețurilor. Numeroase dintre aceste subvenții au fost în vigoare pentru cea mai mare parte a anului 2022. Slovenia a introdus reglementări privind prețurile combustibililor până cel puțin până în iunie 2023.
****
