luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 ianuarie, 2023

Modelul de creștere economică al României, bazat pe consum din import, pare să fi ajuns la apogeu:
o analiză pe ultimii 5 ani arată că valoarea nominală a creșterii economice merge umăr la umăr cu valoarea sumelor contractate ca datorii și a dobînzilor aferente.
Simplificând, banii împrumutați ajung în consumul care producere creșterea economică, care se duce în importuri, care presează deficitul de cont curent și influențează costurile cu care se împrumută banii. Ceea ce și explică recordurile anului 2022: record la deficitul comercial, record la deficitul de cont curent, recorduri la costurile de împrumut, rcord la datoria publică. Și, firește, creștere economică de top în UE.

Este exact motivul pentru care, numai aparent paradoxal, România nu găsește bani decât foarte scump, în ciuda creșterii economice de top.

Problema este, însă, că acest model nu duce către dezvoltare, ci alimentează economiile și locurile de muncă ale statelor din care importăm, cu banii împrumutați de noi.


România a înregistrat anul trecut o creștere economică estimată la circa 4,7% din PIB, între cele mai bune rezultate de la nivel european. Această creștere, robustă având în vedere contextul, nu a depășit cu mult avansul împrumuturilor și dobânzilor din 2022.

Consumul a fost, încă o dată, principalul motor de creștere, aspect nu tocmai favorabil dacă luăm în calcul că mare parte din creșterea consumului este satisfăcută din importuri, nu dintr-o creștere în tandem a capacităților de producție a economiei locale.

Datele INS aferente primelor nouă luni din 2022 arată că principalele ramuri care au contribuit la formarea PIB, pe partea de cheltuieli au fost:

  • consumul final efectiv: 772,7 miliarde de lei, 77,4% din PIB;
  • formarea brută de capital fix (investițiile): 297,7 miliarde de lei, 29,8% din PIB;
  • exportul net: cu o contribuție negativă de 72,1 miliarde de lei, echivalentul a 7,2% din PIB.

(Citiți și: ”Importurile la 9 luni ating recordul de 94 mld. euro: deficit comercial de 25 mld. euro”)

Creșterea pe consum de importuri amplifică deficitul comercial, parte a deficitului de cont curent, indicator care reflectă vulnerabilitatea poziției internaționale a României. Împreună cu deficitul bugetar, cel care ”alimentează” datoria publică a României, acesta este unul dintre cei mai importanți indicatori urmăriți de investitori.

Conservarea modelului de creștere pe datorie prin consum din import


În ultimul deceniu, în doar patru ani a reușit economia României să producă mai mult decât a fost nevoit statul să împrumute în anul respectiv.

Politicile publice de încurajare a consumului, în special cele care au dus la creșterea accelerată a salariilor, au adâncit deficitul bugetar și implicit nevoia de finanțare a statului. Factura creșterii consumului s-a decontat și în zona finanțelor publice și a evoluției împrumuturilor pe care Guvernul a fost nevoit să se ia pentru a acoperi găurile din buget.

Nu consumul în sine e, însă, problema: ci faptul că el se bazează în principal pe produse din import, dezvoltarea economiei locale nefiind sufiecientă pentru a asigura producția autohtonă.

În tabelul de mai jos, se văd creșterile economice nominale pe fiecare an (din 2013, la ieșirea din criza precedentă), în paralel cu datoria contractată în fiecare an și dobânzile plătite. (De menționat este că aceste creșteri ale PIB nu țin cont de inflație) :

Avansul PIB-ului a depășit valoarea împrumuturilor (pentru rostogolirea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar) și a dobânzilor anuale doar în 2022, 2019, 2018 și 2017, potrivit calculelor CursdeGuvernare pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) și a Ministerului Finanțelor Publice (MPF).

(Citiți și: ”Presiune pe datoria publică: Deficitul de cont curent sare de 23 mld. euro, după o creștere de 60% la 10 luni”)

Împrumuturile se referă la necesarul de finanțare al statului din anul respectiv, mai exact suma necesară pentru a acoperi deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile publice) și pentru a rostogoli datoria publică (a înlocui împrumuturi vechi care ajung la scadență cu împrumuturi noi). Dobânzile reprezintă costurile anuale ale acestor împrumuturi, costuri ce sunt suportate lunar de la bugetul de stat. Creșterea PIB (mld. lei, nominal) reprezintă creșterea în miliarde de lei, la prețuri curente, a economiei, în anul respectiv.

România a încurajat în ultimul deceniu un model de creștere care a înclinat tot mai mult în favoarea consumului. Cum investițiile nu au ținut pasul, consumul a ajuns să fie satisfăcut din import. Relevante în acest sens sunt cifrele de mai jos:

  • Ponderea consumului final în PIB, exprimat în mld. lei prețuri comparabile, a urcat de la 74,8% în 2013 la 80,3% în 2021 (cele mi recente date INS);
  • Comerțul internațional și-a adâncit semnificativ contribuția negativă. Dacă în 2013, diferența dintre importuri și exporturi era de doar 8,6 miliarde de lei, aceasta a urcat la 61,9 miliarde de lei în 2021. Dacă în 2013, deficitul comercial avea o contribuție negativă la formarea PIB de 1,4%, aceasta a urcat la 5,5% în 2021.
  • În aceeași perioadă, contribuția formării brute de capital fix, respectiv a investițiilor, la PIB a scăzut de la 26,6% la 22,6%.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Modelul asta economic a fost aplicat cu succes de Grecia si nu exista nici un motiv care sa ma faca sa cred ca
    nu va avea acelasi succes in Romania. Ba mai mult, pe langa imprumuturile care normal devin tot mai mari de la an la an,
    banii gratis de la UE (fonduri operationele, PNRR ) amplifica umflarea artificiala a PIB-ului.
    Culmea, in ciuda deficitelor comerciale imense si a inflatiei duble fata de zona euro, leul este tinut stabil fata de euro tocmai datorita miliardelor de euro pompate gratis de UE. Asta inseamna costuri mult mai mari in Romania fata de zona euro si cresterea neatractivitatii economiei romanesti pentru investitii productive.
    Reteta succesului economic si dezvoltarii economice.

  2. 1.Exprimarea autorului care cere ,,schimbati modelul cresterii pe datorie” este eronata, deoarece ,,modelul economic al Romaniei este ,,BUGETAR, intre doua legislaturi”.El a fost practic blocat de integrare, asa cum arata L. Voinea in lucrarea mai jos citata!
    Acesta este un model economic PASIV, lipsit de instrumente care sa modeleze ori schimbe datele economice-financiare finale: echilibrul bugetar, al balantei de plati, indatorare si pe cale de consecinta nici sa evite indatorarea fie sa SE diminueze dobinzile in cazuri de exceptie.
    In consecinta, indatorarea este MOTORUL dezvoltarii (care confera caracter consumerist acestui proces) iar NU un MODEL DE DEZVOLTARE!
    2.Inca din 2010 Liviu Voinea cerea prin Concluziile Finale ale lucrarii academice
    ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii” constructia unui nou MODEL de dezvoltare, BAZAT pe Politici Publice de Reindustrializare, care sa produca marfuri pentru export, pentru a acoperI importurile.
    Din pacate, constructia unui model nou, de dezvoltare industriala este imposibila pe baza teoretica de stiinta economica (micro si macroeconomie) existenta.
    Este bine cunoscuta promisiunea prezidentiala de constructie (acum 3 ani) a unui proiect de tara (cu 400 de specialisti) despre care nu se mai aude nimic!Cauza acestui esec national de DIMENSIUNE ,, prometeica” ce scotea Romania DIN STAREA DE CATASTROFA ECONOMICA DE AZI – este lipsa unei viziuni noi proactive asupra dezvoltarii industriale si a unei stiinte economice noi a dezvoltarii in epoca globalizarii, ca suport teoretic.
    3.Ca autor de proiect de tara, am esuat cu fiecare oferta catre presedentie, partide sau guverne de a obtine evaluaea acestuia.
    Probabil ca voi incerca din nou, in momentul in care Romania nu va mai fi imprumutata, ori daca se va afla in imediata INCAPACITATE de plata.

  3. Ei, nici chiar așa…..
    Și când te gândești că totuși, un important aflux de bani de consum provin din valuta trimisa-adusa de românii care muncesc „afară”.
    Ce ne-am face fără ei ? Și -i tot chemăm acasă. Să facă ce ? Și cât va mai ține?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Modelul asta economic a fost aplicat cu succes de Grecia si nu exista nici un motiv care sa ma faca sa cred ca
    nu va avea acelasi succes in Romania. Ba mai mult, pe langa imprumuturile care normal devin tot mai mari de la an la an,
    banii gratis de la UE (fonduri operationele, PNRR ) amplifica umflarea artificiala a PIB-ului.
    Culmea, in ciuda deficitelor comerciale imense si a inflatiei duble fata de zona euro, leul este tinut stabil fata de euro tocmai datorita miliardelor de euro pompate gratis de UE. Asta inseamna costuri mult mai mari in Romania fata de zona euro si cresterea neatractivitatii economiei romanesti pentru investitii productive.
    Reteta succesului economic si dezvoltarii economice.

  2. 1.Exprimarea autorului care cere ,,schimbati modelul cresterii pe datorie” este eronata, deoarece ,,modelul economic al Romaniei este ,,BUGETAR, intre doua legislaturi”.El a fost practic blocat de integrare, asa cum arata L. Voinea in lucrarea mai jos citata!
    Acesta este un model economic PASIV, lipsit de instrumente care sa modeleze ori schimbe datele economice-financiare finale: echilibrul bugetar, al balantei de plati, indatorare si pe cale de consecinta nici sa evite indatorarea fie sa SE diminueze dobinzile in cazuri de exceptie.
    In consecinta, indatorarea este MOTORUL dezvoltarii (care confera caracter consumerist acestui proces) iar NU un MODEL DE DEZVOLTARE!
    2.Inca din 2010 Liviu Voinea cerea prin Concluziile Finale ale lucrarii academice
    ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii” constructia unui nou MODEL de dezvoltare, BAZAT pe Politici Publice de Reindustrializare, care sa produca marfuri pentru export, pentru a acoperI importurile.
    Din pacate, constructia unui model nou, de dezvoltare industriala este imposibila pe baza teoretica de stiinta economica (micro si macroeconomie) existenta.
    Este bine cunoscuta promisiunea prezidentiala de constructie (acum 3 ani) a unui proiect de tara (cu 400 de specialisti) despre care nu se mai aude nimic!Cauza acestui esec national de DIMENSIUNE ,, prometeica” ce scotea Romania DIN STAREA DE CATASTROFA ECONOMICA DE AZI – este lipsa unei viziuni noi proactive asupra dezvoltarii industriale si a unei stiinte economice noi a dezvoltarii in epoca globalizarii, ca suport teoretic.
    3.Ca autor de proiect de tara, am esuat cu fiecare oferta catre presedentie, partide sau guverne de a obtine evaluaea acestuia.
    Probabil ca voi incerca din nou, in momentul in care Romania nu va mai fi imprumutata, ori daca se va afla in imediata INCAPACITATE de plata.

  3. Ei, nici chiar așa…..
    Și când te gândești că totuși, un important aflux de bani de consum provin din valuta trimisa-adusa de românii care muncesc „afară”.
    Ce ne-am face fără ei ? Și -i tot chemăm acasă. Să facă ce ? Și cât va mai ține?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: