România a înregistrat în primele trei luni ale anului o creștere economică solidă, de 6,5% din PIB față de T1 2021, respectiv de 5,2% din PIB față de ultimul trimestru al anului trecut (serii ajustate sezonier), reiese din datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Statistica a realizat totodată revizuiri ample ale datelor aferente anului trecut.
”Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră, fiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 85 din 8 aprilie 2022”, a informat INS.
Revizie ”la sânge” a datelor din 2021: unde plusurile s-au transformat în minusuri – și viceversa
Astfel, anterior INS estima că economia a înregistrat o contracție în T4 2021 față de T3 2021 de 0,1% din PIB. Din noile calcule reiese că PIB-ul a consemnat o creștere de circa 1%.
Anterior, INS estima că PIB-ul din T3 2021 a înregistrat o creștere de 0,4% față de trimestrul anterior, respectiv T2 2021. Noile date indică o scădere de 2,9% din PIB.
De asemenea, datele din trimestrul al doilea au fost revizuite în sus. Astfel, PIB-ul a înregistrat o creștere de 3,3% în T2 față de T1 (față de 1,5% cifra anterioară).
De cealaltă parte, PIB-ul din T1 a înregistrat o creștere de doar 1,1% față de trimestrul anterior (T4 2020), față de 2% estimarea anterioară.
Creșterea economiei României se va reduce sever până la 2,6% în 2022, pentru că inflația erodează veniturile disponibile, iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanțurile de aprovizionare și investițiile, reiese din prognoza de primăvară a Comisei Europene (CE), publicată luni.
***
Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia (24 februarie), Executivul european prognoza o creștere de 4,2% în acest an.
Și prognoza privind creșterea economiei pentru 2023 a fost corectată în jos, până la numai 3,6%, de la estimarea de 4,5% din luna februarie.
În schimb, s-a majorat prognoza inflației de la 5,3% cât CE estima în februarie, până la 8,9% conform previziunilor de primăvară. În 2023 inflația ar urma să se reducă până la 5,3%, datorită efectului de bază (raportări la cifrele mai mari din 2022).
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuit în mai prognoza pentru România, noile date indicând un avans probabil de 2,5% din PIB. Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) au tăiat, la rândul lor, la jumătate, estimarea de creștere, la 2,2% din PIB, față de 4,8% din PIB prognoza anterioară.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit tot în jos estimările privind creșterea economică din acest an, la 2,9%, față de 4,3% la prognoza din iarnă.
2 răspunsuri
Propaganda de razboi!
Cine calculeaza?
Cine numeste conducerea?
Cine?
Cine beneficiaza de minciuni statiatice?
😡
ajustarea sezoniera e in pioneze anii astia, din cauza ca profilul sezonier este alterat de volatilitatea ridicata (fara a insista: sezonalitatea se esttimeaza pe baza catorva cicluri anuale parca trei – cand evenimente one-off au avut magnitudinea mai mare decat cea data de sezonalitate). deci nu prea are rost sa discutam de q/q in rest, la an/an nu vad ajustari „la sange”. deci noi sa fim sanatosi.