Prognoza de primăvară a CE: Creșterea României se va reduce sever, la 2,6% – recoduri la deficite

Creșterea economiei României se va reduce sever până la 2,6% în 2022, pentru că inflaţia erodează  veniturile disponibile, iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile, potrivit prognozei de primăvară a Comisei Europene (CE), publicată luni.

Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia (24 februarie), Executivul european prognoza o creștere de 4,2% în acest an.

Și prognoza privind creșterea economiei româneşti în 2023 a fost corectată în jos, până la numai 3,6%, de la estimarea de 4,5% din luna februarie.

În schimb, s-a majorat prognoza inflaţiei de la 5,3% cât CE estima în februarie, până la 8,9% conform previziunilor de primăvară. În 2023 inflaţia ar urma să se reducă până la 5,3%, datorită efectului de bază (raportări la cifrele mai mari din 2022).

Investițiile cresc în ciuda condițiilor neprielnice, dacă se atrag banii prin PNRR

 Cei mai mari doi contributori la formarea produsului intern brut (PIB), consumul privat și investițiile (formarea brută de capital fix) vor avea tendințe mai curând divergente: cel dintâi aproape că va stagna, în timp ce al doilea va crește în ciuda condițiilor neprielnice.

„Consumul privat va crește doar moderat în 2022, înainte de a crește în oarecare măsură în 2023, când inflația va încetini”, spune Prognoza de primăvară a CE, în capitolul dedicate României.

În schimb, „în ciuda creșterii ratelor dobânzilor, a crizelor de aprovizionare și a prețurilor mai mari la materialele de construcții, formarea brută de capital fix este prognozată să crească la 4,8% pentru 2022, datorită sprijinului din partea PNRR”, spune raportul citat

Pe PNRR se bizuie Comisia Europeană să fie „principalul motor al investițiilor și în 2023”, respectiv al creșterii economice.

Exportul net – tot negativ. Record de deficit de cont curent

Comerțul cu bunuri și servicii urmează să se reducă în 2022 și 2023.

Creșterea importurilor ar urma să încetinească, odată cu cererea internă, în timp ce creșterea exporturilor, în special în industria de automobile, poate fi afectată negativ de blocajele de aprovizionare.

„Contribuția globală a exporturilor nete la PIB-ul real este estimată a fi aproape zero. Cu toate acestea, prețurile ridicate ale mărfurilor importate, cum ar fi energia și alimentele, vor înrăutăți deficitul de cont curent, care se preconizează că va atinge un vârf de 7,5% în 2022”, spune raportul CE.

Deficit bugetar în creștere până la 7,25 din PIB

Deficitul bugetar general al României va crește până la 7,5% din PIB în 2022, de la 7,1% în 2021, urmând să scad „uşor”, până la 6,3% din PIB în 2023.

Datoria guvernamentală ar urma să ajungă la 50,9% din PIB în 2022 şi la 52,6% din PIB în 2023, în principal din cauza deficitelor mari.

Noul nou set de măsuri economice şi sociale, care ar putea fi anunţat în 11 aprilie, „ ar urma să aibă un efect bugetar negativ de 0,4% din PIB”.

FMI și-a corectat prognoza de creștere economică până la 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat chiar și mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.

Standard & Poor’s a redus prognoza de creștere economică a României la jumătate, până la 2,15%.

***