joi

11 iulie, 2024

10 mai, 2022

Inflația și blocajele de pe lanțurile globale de aprovizionare, precum și scăderea încrederii consumatorilor și a companiilor i-au determinat pe specialiștii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) să reducă prognoza de creștere a României la 2,5% din PIB în acest an, respectiv 3% în 2023.

În martie, instituția întrevedea un avans de 2,8% din PIB al economiei românești în acest an, respectiv 4,2% din PIB în 2023.

După o revenire economică de 5,9% din PIB în 2021, determinată în principal de un consum privat robust, ritmul de creștere va încetini semnificativ în 2022, avertizează BERD.


”Economia a intrat în 2022 pe picioare șubrede, deoarece PIB-ul a scăzut în ultimul trimestru din 2021 cu 0,1% față de trimestrul anterior, pe fondul scăderii investițiilor și a încetinirii formării stocurilor”, scriu ei.

Accelerarea inflației a pus presiune pe consumatori și companii încă din a doua jumătate a anului trecut, punctează raportul Băncii. Cu toate că salariile reale nete își reveniseră la începutul anului 2022, iar eliminarea restricțiilor oferise un nou suflu de încredere consumatorilor, războiul din Ucraina ”a adăugat un strat suplimentar de presiuni inflaționiste și dificultăți pe lanțurile de aprovizionare”, punctează ei.

România, printre cele mai afectate țări de scumpirea energiei și a alimentelor

Istoric, o creștere de 10% a prețului țițeiului la nivel global s-a tradus printr-o creștere medie a indicelui prețurilor de consum de 0,4 puncte procentuale. ”Efectele tind să fie mai însemnate în economiile unde transportul are o pondere mai mare mare în coșul de consum și mai puțin însemnate în economiile cu subvenții mari”, notează specialiștii BERD.

Ei punctează totodată că prețurile mai mari la energie reprezintă o povară mai mare pentru gospodăriile și economiile mai sărace.


”Spre exemplu, cheltuielile cu utilitățile reprezintă 20% din veniturile din România, Armenia și Moldova, față de doar 7% în Germania. Și în interiorul acestor țări, gospodăriile mai sărace cheltuiesc o pondere mai mare a veniturilor pe utilități față de cetățenii mai bogați”, avertizează ei.

Similar, cheltuielile pentru alimente au ponderi mai mari în economiile cu venituri mici. Spre exemplu, în 2021, cheltuielile cu mâncare au reprezentat între 30% și 37% din bugetul gospodăriilor din Egipt, Iordania, Maroc, Macedonia de Nord, România și Serbia, față de doar 15% în Germania.

Vulnerabilitate externă

Specialiștii berd avertizează și asupra creșterii vulnerabilităților externe într-un număr semnificativ de economii, în special în sudul și estul Mării Mediteraneene, care reflectă ”creșterea prețurilor la importurile de energie și alimente și avansul dobânzilor”.

”Deja la sfârșitul anului 2021, rezervele internaționale acopereau mai puțin de un an din necesarul de finanțare externă (datoria externă pe termen scurt și deficitul de cont curent) în Iordania, Tunisia, Turcia, Cisiordania și Gaza, precum și România”, se arată în raportul citat.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: