Din ce crește – în policriză – economia românească

Creșterea PIB din S1 aduce cu sine nu numai o valoare sub așteptările inițiale (o creștere de numai 1,7% în S1 2023 față de S1 din 2022), ci și o modificare a surselor acestei creșteri.
De pildă, investițiile și IT&C contrabalansează tendința de scădere de la consum în formarea PIB.

E o premieră – investițiile au ajuns la egalitate cu consumul gospodăriilor ca aport la avansul PIB.

În primul semestru din acest an, după utilizarea PIB, se constată o pierdere evidentă de viteză a consumului final al gospodăriilor populației, a cărui contribuție a fost de 2,5% la creșterea PIB chiar pe fondul majorării volumului cu 3,9%.

Se remarcă însă avansul puternic al formării brute de capital (investițiile), care a egalat consumul populației, având o contribuție la creșterea PIB tot de 2,5%, însă cu o  majorare de volum de aproape trei ori mai mare, de 11,2%.

Iar tendința va continua, investițiile fiind cele care în perioada imediat următoare vor susține avansul economiei, compensând scăderile din celelalte sectoare, pentru ca la sfârșitul anului să avem o creștere a PIB în jur de 2%, conform anticipațiilor analiștilor.

Partea de venituri – formarea de valoare adăugată. Industria – contribuție negativă la creștere

Ponderea sectorului IT&C la formarea PIB a crescut în trimestrul II din 2023 la 7,5%, contibuind la creșterea PIB cu 0,4%. Remarcabil este și faptul că indicii de volum ai domeniului au fost în semestrul I cu 6% mai mari, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Sectorul a devenit unul dintre vectorii importanți ai avansului economiei, ponderea crescând continu la formarea PIB.

Contribuția la formarea PIB (%)

Comerțul cu amănuntul păstrează o pondere însemnată la formarea PIB cu 21%, dar contribuția sa la creșterea PIB a scăzut la 0,5% la jumătatea anului 2023. Aceasta deoarece consumul scade, puterea de cumpărare fiind erodată de inflație.

(Citiți și: ”Contracție a consumului în statele din Europa Centrală și de Est – comparatie cu 2022 și prognoza pe 2024”)

De cealaltă parte industria și-a redus constant contribuția la formarea PIB, ajungând la 21% în T2 2023. De asemenea contribuția la formarea PIB a fost negativă (-1%) în aceeași perioadă. Iar perspectivele pentru industrie sunt sumbre, cererea fiind în scădere în ciuda unor prețuri mai reduse la energie.

Contibuția formarea PIB (%)

Deși ponderea sectorului construcțiilor la formarea PIB nu a crescut spectaculos, contribuția la creșterea PIB este pozitivă, investițiile realizate din fonduri europene fiind unul dintre motoarele de bază care mențin economia deasupra liniei de plutire.

Partea de cheltuieli: investițiile – mai ales cele în infrastructură – compensează scăderea consumului privat

Pe partea de cheltuieli, principalul determinant la formarea PIB rămâne consumul privat, însă în condițiile contracției acestuia mai ales pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, al evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, ponderea acestuia se va reduce dar mai ales contribuția sa va merge spre zero sau va fi chiar negativă la creșterea PIB, după ce a fost principalul motor al dezvoltării.

(Citiți și: ”Analiză / Scăderea drastică de la consum trage în jos creșterea economică și încasările bugetare”)

De remarcat că formarea brută de capital fix (investițiile) a avut o contribuție de 3% la creșterea PIB, în timp ce consumul populației de numai 1%.

Scăderea de la consum va fi compensată de creșterea investițiilor și implicit formarea brută de capital fix. Astfel în trimestrul II 2023, față de aceeași perioadă din 2022, investițiile nete realizate în economia națională au crescut, ca volum, cu 13,5%, creștere înregistrată la toate elementele de structură:
alte cheltuieli cu 41,0%, la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 21,3% și lucrări de construcții noi cu 7,7%, conform INS.

Evoluțiile reconfirmă faptul că, în situația dată, România are nevoie ca de aer de banii europeni – din bugetul multianual sau din PNRR – pentru a rămâne cu PIB-ul pe plus.

***

(Citiți și: ”De ce Bruxelles e îngrijorat numai de București: comparații între România și celelalte state ECE”)

***