Ponderea consumului privat la formarea PIB scade, pe măsură ce puterea de cumpărare este erodată de inflație, iar dobânzile înalte descurajează creditarea. Astfel, unul din motoarele de creștere economică scade sensibil, tragând după el și creșterea economică și perspectiva creșterii veniturilor bugetare aferente consumului.
În ultimii ani, apetitul pentru consum al românilor, impulsionat de majorarea salariilor și a dobânzilor relativ mici, a constituit principalul motor al creșterii economice. Conform Eurostat ritmul de creștere anula al consumului privat în România a fost de 5,5%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Însă de la finele anului trecut, consumul a început să scadă iar semnalele sunt tot mai evidente. Inflația ridicată, urmată de majorarea dobânzilor, nesiguranța privind măsurile de schimbare a fiscalității, toate duc la o reținere tot mai mare de a cheltui și pentru alte produse în afară de cele de strictă necesitate.
În trimestrul 2 din acest an, consumul privat a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior, după ce în primul trimestru crescuse doar cu 1%.
Conform celor mai recente date comunicate de INS la nivelul primului semestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creşterea PIB s-a datorat, în principal cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al căror volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB și formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 11,2%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB.
Și ponderea consumului privat la formarea PIB s-a diminuat în trimestrul al doilea, de la 65,8% în trimestrul 1 la 61,2%
Practic, din trimestrul al doilea, avansul PIB se datorează în primul rând investițiilor din infrastructură, alimentate de fondurile europene, care au devenit motorul economiei
Sursa: INS
Variația anuală a masei monetare M1
| 2020 | +21,9 |
| 2021 | +20,5 |
| 2022 | -2,1 |
| 2023 T1 | -6 |
| 2023 T2 | -4,5 |
Scăderea masei monetare aflate în circulație M1 nu este o măsură a evoluției Produsului Intern Brut, dar poate da o imagine a evoluției cheltuielilor de consum. O restrângere a monetarului reprezintă o încetinire a cheltuielilor deci a consumului. Încă de anul trecut se observă o restrângere a masei monetare, care s-a accelerat anul acesta. În anii 2020 și 2021, când expansiunea consumului susținea creșterea PIB, creșterea M1 era de peste 20% anual.
Cheltuieli mai mici, încasări mai mici
O scădere a consumului rezultă și din veniturile rezultate din încasările de TVA la buget care sunt într-o decelerare semnificativă. Astfel la 7 luni din 2023, veniturile nete din TVA au fost doar cu 10% mai mari decât în perioada corezpunzătoare a anului trecut, arată datele Ministerului de Finanțe. La fel și cifra de afaceri din comerț, servicii și industrie se află în pierdere de viteză.
Încasările din Taxa pe Valoare Adăugată
Optimism moderat
Totuși, majoritatea economiștilor nu prevăd o intrare în recesiune, în ciuda unui consum mai redus și a continuării declinului producției industriale. De cealată parte sunt așteptate rezultate pozitive ale serviciilor și ale agriculturii, care anul trecut a fost în scădere puternică. Conform datelor comunicate pentru iulie de INS, producția de cereale este cu 10,5% mai mare decât anul trecut. Estimările sunt bune și pentru culturile de toamnă ceea ce va da un impuls PIB-ului.
Analizând cele mai recente date, analiștii de la ING Think anticipează un avans al economiei de 2,1% pentru 2023, în scădere față de 4,7% în 2022. Riscurile sunt reprezentate de măsurile pe care le va conține pachetul de consolidare fiscală, precum și din influențe externe precum încetinirea peste așteptări a zonei euro și a războiului din Ucraina. Scenariul conține și o revenire a creșterii PIB pentru 2024 la 4,2%.
Modificarea obiceiurilor de consum
Din momentul aderării României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007, se observă o modificare sensibilă a coșului de consum utilizat de Institutul Național de Statistică pentru calculul Indicelui Prețurilor de consum (IPC) – rata inflației.
În perioada analizată, ponderea produselor alimentare în totalul cheltuielilor de consum a scăzut de la 39% în 2007 până la 32,3% în 2023.
Dacă ne uităm că în 2007, aproape 52% din venitul unei gospodării se ducea pe alimente, plata facturilor la energie și apă și canal, pentru ca în 2023 acest procent să scadă la 42%, rezultă că mai mulți bani au rămas disponibili și pentru satisfacerea altor necesități în afară de cele care țin strict de supraviețuire.
Statistica confirmă o creștere a nivelului de trai a românilor în această perioadă, chiar dacă într-un ritm mai scăzut decât ne-am fi dorit. Însă criza provocată de pandemia de Covid, urmată imediat de criza energetică și explozia prețurilor cauzată de invazia rusă în Ucraina marchează o deteriorare a consumului.
Aceasta se observă din scăderea ponderii produselor alimentare la 30,7% în 2021, pentru ca anul următor să crească cu peste 2 puncte procentuale la 33% și 32,3% în 2023.
Cele mai mari schimbări cu privire la importanța pe care o acordăm elementelor din lista INS sunt:
plata hotelurilor în vacanțe (care a crescut de 24 de ori în 22 ani), urmate de îmbrăcăminte (în special țesături, unde ponderea cheltuielilor în coșul de consum a crescut de 8 ori), mașini de spălat și lapte (ponderi mai mari cu de peste 3 ori).
La polul opus, cele mai mari scăderi ale ponderilor în coșul de consum sunt la zahăr, pâine, călătorii cu trenul al căror impact în consum s-a redus la aproape jumătate față de 2007.
***
