Presiunile pe care Comisia Europeană le pune asupra României pentru a-și reduce dezechilibrele par justificate fie și numai prin prisma comparației cu fostele state comuniste.
Deși a avut în S1 o creștere economică vizibilă, România stă rău la toate celelalte capitole care configurează sănătatea economică și bugetară.
Mai jos, o comparație a principalilor indicatori ”de sănătate”, în raport cu Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Slovacia și Bulgaria.
La creșterea economică stăm bine, dar …:
România are o evoluție bună a produsului intern brut, în trimestrul a doilea din acest an înregistrând un avans față de trimestrul anterior de 0,9%. Dintre țările central și est europene doar Croația a înregistrat un rezultat mai bun, cu 1,1% creștere a PIB-ului.
La polul opus se află Polonia, cu o scadere în T2 2023 de 2,2%, care a venit, însă, după un +1,5% în T1 ți după un + 5,1% în 2022.
De remarcat Ungaria. cu scăderi de 0,4% și 0,3% în primele două trimestre (comparațiile sunt față de trimestrul anterior)
Deficitul bugetar: dacă Ungaria n-ar avea blocați banii UE…
La deficit bugetar, nu ne depășește decât Ungaria, care pare să fi scăpat de sub control deficitul. Ungaria se confruntă, însă, cu mari probleme, având blocate fonduri europene și confruntându-se cu o inflație zdrobitoare.
De menționat că sursa datelor este Eurostat iar indicatorii sunt calculați după metoda ESA, diferind de calculele Finanțelor și INS.
Conform calculelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar ar fi după șapte luni, doar de 2,43%, însă până la sfârșitul anului se anticipează că va depăși pragul de 5% din PIB, România fiind singura țară dintre cele analizate care se află în procedura de deficit excesiv inițiată de Comisia Europeană. În plus, datele românești sunt calculate pe cash…
La inflație, stăm binișor, cu o rată de o singură de cifră, dar cu o inflație de bază rezilientă care nu dă înapoi prea repede. Inflația deja se resimte în scăderea consumului, avansul economic mai fiind susținut în prezent de investițiile în infrastructură efectuate din fonduri europene.
Campionii deficitului comercial: dependenți pe toate direcțiile de alții
La deficit comercial suntem campionii incontestabili ai regiunii, cu importuri în 2022 care au depășit cu mai mult de 34 miliarde de euro, valoarea exporturilor.
Raportat la PIB deficitul comercial a urcat anul trecut la 12%, pe termen mediu nefiind sustenabil.
De remarcat că din 1990 nu am mai înregistrat excedente, în timp ce celelalte state din regiune au trecut pe deficit abia după criza Covid.
Costul finanțării: tot Ungaria ne salvează și preia lanterna
Iar nevoia de împrumuturi pentru acoperirea deficitelor se reflectă în dobânzile la care se împrumută statul.
În acest an, ne-a depășit Ungaria, care de exemplu a oferit cel mai mare randament la titlurile de stat cu maturitatea la 10 ani, 7,1%, România plasându-se pe locul secund cu 6,2%.
Diferențele față de celelalte state din regiune sunt mari, de peste două puncte procentuale, ceea ce face ca efortul de plată al datoriei să fie considerabil.
***
(Citiți și: ””Fiica risipitoare a Europei” – Cronicile nr. 81. Sumar, titluri, autori”)
***
2 răspunsuri
Pentru ca, in spatele acestor cifre, este un curs eur-ron plafonat, un fake gdp, si cresteri aproape neexistenete (cum era anu trecut cand au declarat 5% crestere in primul trimestru, iar apoi era revizuit la 0 su ceva)… si deficite tot in crestere.
inflatia e din pix, la misto
mergi in piata/magazine/supermaket si vezi preturi