Creștere cu 85% (!) a deficitului de cont curent în 2017: Crește datoria pe termen scurt, investițiile străine bat pasul pe loc

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe anul trecut un deficit de 6,464 miliarde de euro, rezultat cu 85% mai mare decât cel înregistrat în 2016.

Minusul înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu aproape 30% şi a ajuns la peste 12 miliarde de euro, în timp ce plusul adus de segmentul de servicii s-a majorat cu doar trei procente, până la circa opt miliarde de euro.

Astfel, deficitul rezultat din schimbul de produse cu partenerii externi a urcat spre 6,5% din PIB-ul estimat pentru anul în curs şi a fost acoperit doar în proporţie de două treimi cu banii obţinuţi pe partea de servicii, unde transporturile au adus cea mai mare parte (45%) din totalul sodului pozitiv (3,64 miliarde euro).

Serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor au avansat semnificativ (+12%), până la un rezultat de circa 2,7 miliarde de euro ce a venit să acopere undeva aproape de un sfert din deficitul de pe zona schimburilor de bunuri. Similar, la capitolul „alte servicii”, s-a consemnat un plus de 22%, până la două miliarde şi jumătate de euro.

Din păcate, pe fondul unor creşteri substanţiale dar destul de pronunţat mai mici la încasări decât plăţi (+43% pe credit faţă de +61% pe debit, pe parcursul anului trecut faţă de situaţia din 2016), soldul cronic negativ din turism s-a majorat de aproape două ori şi jumătate comparativ cu anul anterior, de la -362 milioane euro la -874 milioane euro.

Şi pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, evoluţiile au fost nefaste. Deficitul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) s-a majorat cu aproape 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi a traversat pragul de 5 miliarde de euro.

(Citiți și: ”România – cele mai mari costuri de finanțare din statele ECE: perspective de creștere și accentuare a vulnerabilității”)

Pe zona de venituri secundare, unde găsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv s-a majorat cu cinci procente. De reţinut, însă, avansul a rezultat din combinaţia între diminuarea cu peste 10% a sumelor trimise în ţară (de la circa 5 miliarde euro până la 4,5 miliarde euro) şi reducerea cu 27% a banilor trimişi din România către exterior (de la 2,5 miliarde euro până la 1,9 miliarde euro).

Fapt notabil, veniturile secundare, unde figurează banii trimişi acasă de „căpşunari”, de unde erau în 2016 pe locul doi ca importanţă după transporturi, acum mai apar de-abia pe locul al treilea în expresie netă, fiind sub cele consemnate pe partea de „servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţimlor” (2.635 milioane euro faţă de 2.716 milioane euro).

Investiţiile străine au bătut pasul pe loc, a crescut datoria pe termen scurt

Tendinţă îngrijorătoare pentru moneda naţională, soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat cu 28% pe parcursul lui 2017 (de la 3,64 miliarde euro la 2,61 miliarde euro). Mai mult, circa 400 de milioane de euro au fost retrase doar în ultima lună a anului trecut. Serviciul datoriei externe aferent acestor depozite a însumat 2,32 miliarde de euro (1,24% din PIB estimate oficial).

Investițiile directe ale nerezidenților au bătut pasul pe loc anul trecut (4.586 milioane euro faţă de 4.517 milioane euro). Din acestea, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.822 milioane euro iar creditele intragrup 764 milioane euro (o şesime din totalul sumelor contabilizate).

Datoria externă totală a avansat în 2017 cu ceva mai mult de un procent faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016 şi a ajuns la 93.954 milioane euro. Plățile aferente datoriei externe au însumat 68,5 miliarde euro.

Cu toate acestea, rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20,4% în 2017, mult sub nivelul de 30% consemnat în anul 2016.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a coborât sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni (5,4 luni), s-a îndepărtat de cele 6,3 luni consemnate la finele anului precedent şi a ajuns mult sub valorile confortabile din 2013 (7,3 luni) sau 2014 (6,9 luni).

Datoria externă pe termen mediu şi lung s-a redus cu 1,3% dar obligațiile de plată asumate către exterior pe termen scurt s-au majorat în 2017 cu peste 8% şi au trecut pragul de 25 miliarde de euro. Din aceste evoluţii contrare, a rezultat o creştere a datoriei totale cu ceva mai mult de un procent, până la 93.954 milioane euro.

Practic, cam la aceeaşi datorie totală cu cea din 2014 (anul în care am ieşit din criză), aproximativ şapte miliarde de euro s-au mutat de pe termen lung pe termen scurt (avans de 35% al sumelor de plată scadente relativ rapid la un PIB în creştere cu circa 25%), ceea ce a redus întrucâtva gradul de stabilitate financiară al economiei.

De reţinut, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale BNR ( recomandat a fi la peste 100%) a scăzut semnificativ, până la 86,4% (a fost, totuşi, în revenire pe final de an, după un minim de 84,1% atins în luna noiembrie), valoare semnificativ sub cea de 90,5% consemnată la finele lui 2016.