România a înregistrat în aprilie 2022 cea mai mare scădere anuală a sectorului construcțiilor din UE, de 8,1%, urmată la mare distanță (-3,8%) de Spania.
Ritmul anual de creștere a construcțiilor din primele 4 luni ale anului este diminuat față de cel înregistrat în aceeași perioadă din 2019. Și chiar s-a transformat în scădere la construcțiile noi și la cele inginerești, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Comparând aceeași perioadă a primelor 4 luni din ultimii 4 ani, ritmul construcțiilor a fost din ce în ce mai scăzut, cu excepția avansului ieșit din comun din 2020 a construcțiilor inginerești. Atunci statul a încercat să amelioreze efectele stării de urgență accelerând proiectele de infrastructură lansate înainte de incidența pandemiei.
A fost însă doar o creștere pe cât de spectaculoasă, tot pe-atât de accidentală. Lucrările de construcții inginerești au înregistrat cea mai mare scădere anuală în primele 4 luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului anterior, -12,3%.
Statul nu a mai repetat rețeta în 2021 și construcțiile inginerești abia au crescut în primele 4 luni, față de aceeași perioadă din 2020.
Facilități condiții de finanțare excepționale
Anii pandemiei, 2020 și 2021, au oferit condiții excepționale sectorului construcții, invocate de analiști atunci când se așteptau la creșterea acestuia.
Piața a fost inundată de lichidități și la dobânzi mici, de teama blocării economiei de criza coronavirus.
Deja OUG 114/2018 introdusese scutiri de taxe şi impozite şi un salariu minim brut de 3.000 de lei (circa 2.400 de lei net) pentru angajaţii din construcţii.
De crescut – lucrările din construcții au crescut, dar ritmul creșterii nici măcar nu s-a menținut constant.
Mai mult, ritmul de creștere a construcțiilor noi s-a diminuat până a devenit scădere în primele 4 luni din 2022, față de aceeași perioadă din 2021.
La fel și la construcțiile nerezidențiale (clădiri de birouri), care au scăzut cu 2,1% în primele 4 luni din 2021 față de aceeași perioadă din 2020, sub imperiul incertitudinilor privind tendința lucrului online.
Creșterea acestui obiectiv de construcții și-a revenit în primele 4 luni din 2022, dar tot cu un ritm inferior celor din anii 2019 și 2020.
Criza materiilor prime și a scumpirilor fără precedent cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și întârzierea aplicării ordonanțelor privind ajustarea prețurilor la proiectele publice riscă să provoace prăbușirea acestui sector intensiv în capital și forță de muncă.
Costurile reale de finanțare sunt departe de a mai fi reduse, ca în anii anteriori, iar perspectiva este defavorabilă, căci avalanșa de majorări de dobânzi cheie ale BNR nu s-a încheiat, după cum nici victoria luptei împotriva inflației nu s-a apropiat.
La cea mai recentă majorare, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu a enunțat pericolul cel mai mare: stagflația, adică o combinație între încetinirea activității economice sau chiar recesiune, și inflație ridicată.
Vice-campioană a creșterii în UE în 2019, dar „campioană” a scăderii în 2022
România a înregistrat în aprilie 2022 cea mai mare scădere anuală a sectorului construcțiilor din UE, de 8,1%, urmată la mare distanță (-3,8%) de Spania.
În schimb, cu 4 ani în urmă (când Marea Britanie era încă inclusă în statisticile UE), România înregistra a doua cea mai mare creștere în aprilie / aprilie 2018, de 31,2%%, după Ungaria (+40,1%) și urmată – din nou la mare distanță, de Polonia, cu 14,9%, potrivit datelor Eurostat.
Mediile europene au fost de creștere cu 3% în aprilie 2022 față de aceeași perioadă a anului anterior, și de creștere cu 4,5% în aprilie 2019 / aprilie 2018.
Toate datele se referă la seriile ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
***
