sâmbătă

26 noiembrie, 2022

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 septembrie, 2020

Piciorul podului suspendat de la Brăila. FOTO: Francisk Iulian Chiriac

Două fenomene contradictorii se petrec în cursul dezvoltării unui sector economic vital pentru dezvoltare:
pe de o parte avem boom-ul din construcțiile în România – o creștere de 8% în plină pandemie, în timp ce economia s-a contractat cu 4,6%; pe de altă parte, avem importuri de 100% din necesarul de oțel-beton folosit în construcții, deși, în urmă cu 10 ani, importam doar 20% din necesar.

Asemenea situației bitumului care va trebui să fie importat în proporție de 95% în cadrul marelui plan de refacere a infrastructurii rutiere, și în cazul oțelului-beton tot la producția statelor vecine va trebui să apelăm în cazul construcțiilor.

Cum și de ce?

Construcțiile în România – boom și contributor net la creșterea PIB


În primele 7 luni ale anului, construcțiile în România au înregistrat o creștere cu 8% în raport cu aceeași perioadă din 2019. În același interval, lucrările de construcții rezidențiale noi au crescut cu 18%.

În ultimii ani, construcțiile au contribuit cu procente cuprinse între 5 și 7% la formarea Produsului Intern Brut, iar anul trecut acest domeniu a generat aproape 25% din creșterea PIB din 2019, respectiv un punct procentual din avansul de 4,1%. Mai mult, în primul semestru din 2020, când economia per ansamblu a înregistrat o scădere anuală de 4,6%, construcțiile au atenuat parțial această cădere, cu o contribuție de + 0,5 puncte.

Cât contribuie însă acest sector la dezvoltarea unei industrii pe orizontală a materiilor prime? Unul din elementele de bază în construcțiile rezidențiale este oțelul beton. Cât din cantitatea necesară pieței locale se produce în România și cât importăm?

2020 – zero producție internă la un necesar de un milion de tone

În prezent, în România există doi mari producători de oțel beton: COS Târgoviște și Ductil Steel Buzău, deținuți de firma rusă Invest Nikarom SRL. Ambele companii se află în reorganizare. La COS Târgoviște, activitatea a fost sistată de la începutul anului, în timp ce la Ductil Steel Buzău producția a fost oprită în primul trimestru și reluată din aprilie. Rezultatul? În primul semestru din 2020, toată cantitatea de oțel beton necesară constructorilor de imobile rezidențiale a provenit din import.


„În ultimii 2-3 ani, producția internă a fost asigurată – continuu sau periodic – în principal de 2 producători: COS Târgoviște, care își asigura semifabricatele din propria producție, Ductil Steel Buzău, cu semifabricate de la Târgoviște (în cantități insuficiente). În prezent activitatea acestor capacități este oprită cu perspective limitate de reluare a producției la Târgoviște și la Buzău și fără nici o perspectivă la Focșani. Din acest motiv, începând cu acest an, întreg necesarul intern de oțel beton este asigurat exclusiv din import”, potrivit datelor furnizate cursdeguvernare.ro de Asociația Română a Distribuitorilor de Metal (ARDIMET).

Prin urmare, în primele șase luni din an, piața locală a fost dependentă 100% de importuri care au totalizat 380.000 de tone. În întreg anul 2019 necesarul a fost aproape un milion de tone. 

Construcțiile în România. De la cine cumpărăm totul

Principalele țări care furnizează României oțel beton sunt Turcia, Grecia, Bulgaria, Moldova și Ucraina, în această ordine.

În urmă cu zece ani, cei mai mari furnizori pentru piața locală erau companii din Turcia, Ungaria, Italia, Grecia, Bulgaria.

Produsul, adus în țară de sub formă de bare și colaci și ulterior fasonat de distribuitor, costă în prezent circa 2,5 lei/ kilogram.

(Citiți și: ”Megaplanul de dezvoltare a infrastructurii – megaafacere pentru vecini: România trebuie să importe 1,8 milioane de tone de bitum”)

Din punct de vedere al prețului, oțelul beton în România a ajuns cu circa 10- 15% mai scump decât cel de import. Reprezentanții ARDIMET susțin însă că produsele locale compensează parțial acest decalaj prin calitate, oțelul beton produs la COS Târgoviște, de exemplu, fiind extrem de fiabil și maleabil și putând lua o varietate de forme.

Decalajul de preț pare să fie însă generat și de faptul că, în România, prețul energiei, ce reprezintă circa 40% din costul total al oțelului beton, este mai ridicat decât în majoritatea țărilor de unde importăm, respectiv decât în Turcia, Bulgaria sau Ucraina.

Mai puține combinate, mai puțin oțel beton

Importul total din 2020 a fost „pregătit” pas cu pas anii trecuți, când cererea locală a fost deservită de la an la an tot mai mult de importuri. Astfel, în 2019, în România, circa 80% din oțelul beton folosit în construcțiile civile a provenit din afara țării, potrivit datelor furnizate de ARDIMET.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Concret, în 2019 cantitatea totală de oțel beton utilizată pe piața locală a fost de 978.000 de tone, din care 803.000 tone, respectiv 82%, au fost importuri. Restul, de aproximativ 179.000 de tone l-a reprezentat producția internă a COS Târgoviște și Ductil Steel Buzău.

În 2018, deci în urmă cu doi ani, România a importat o cantitate totală de 700.000 de tone (80,4% din necesarul pieței), iar producția internă (realizată de acealeași două companii) s-a ridicat la 170.700 de tone. Volumul întregii piețe a fost de 870.000 de tone.

Situația din 2019 și 2018 contrastează puternic cu ceea ce se întâmpla cu 10 ani în urmă, în 2008, când pe piața locală activau 7 producători de oțel beton, respectiv MECHEL Târgovişte, DUCTIL STEEL Buzãu, MECHEL Câmpia Turzii, ArcelorMittal Hunedoara, OTELINOX Târgovişte, LAMDRO Turnu Severin și Laminorul Focşani. În 2008, cele șapte companii au podus 944.000 de tone, dublu față de ceea ce se importa, respectiv 468.000 de tone. Tot în 2008, necesarul pieței a fost 1.184.000 de tone, ceea ce înseamnă că producția internă ar fi putut asigura 80% din necesarul local. Cum producătorii locali exportau aproximativ un sfert din ceea ce realizau, producția internă a furnizat pieței construcțiilor „doar” 60% din necesarul de oțel beton.

Construcțiile în România. Perspective

În prezent, industria de oțel beton din România depinde de viitorul celor două combinate, de la Târgoviște și Buzău, în condițiile în care alte unități care funcționau în 2008 au fost închise (combinatul din Câmpia Turzii), iar altele au ieșit de pe această piață, concentrându-se pe alte produse.

Nu este exclus însă să apară noi capacități de producție.

„În ceea ce privește perspectivele pe termen mediu și lung, sunt cunoscute unele preocupări ale Grupului LIBERTY de a demara o analiză a oportunității unei investiții la Combinatul de la Galați pentru producția de oțel beton prin realizarea unui flux modern format dintr-o mașină de turnare continuă țagle și un laminor de oțel beton”, au precizat pentru cursdeguvernare.ro reprezentanții ARDIMET.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

8 răspunsuri

  1. Interesant ca importam din… Moldova. Tara aia nu are niciun combinat metalurgic. Singurul combinat metalurgic e de jure in Moldova, dar e situat la… rabnita, in regiunea separatista transnistreana, autoproclamata independenta si nerecunoscuta de nimeni. Asa zisele autoritati de la tiraspol se mentin la putere cu sprijinul armatei ruse stationata ilegal acolo. Ce e si mai interesant, e ca acest combinat de la Rabnita e controlat de rusi. Tot rusii sunt proprietarii Ductil Steel Buzau, unde nu se produce nimic. Iar la Rabnita, ce coincidenta, combinatul a fost retehnologizat cu utilaje de la Ductil Steel Buzau.

  2. Chiar am ramas la autarhismul lui Ceausescu ? Hai sa facem noi ce stim bai bine, mai ieftin si mai bun ca altii, sa exportam si cu banii obtinuti sa cumparam bun si ieftin de la altii !
    Chiar nu-nteleg, ce v-a apucat ? Cum vedeti voi viitorul Romaniei ? Ca Ceasca, cu cea mai mare productie de otel pe cap de locuitor din Europa ? Cu minereu de fier importat din India si Brazilia si carbune din Australia ???

  3. Didi , habar nu aveti despre ce vorbiti . in Rabnita exista combinatul metalurgic , care de altfel este unul dintre cele mai performante din Europa , Rusii de la Ductil nu au nici o treabă cu cei din Rabnita , sau pt dvs sunt toți la fel , daca este vorba de ruși …

    1. Alex, sunati dvs la INVEST NIKAROM, actionarul de la Ductil Steel Buzau – care are si Mechel Campia Turzii, inchis demult – si intrebati-l unde e instalatia de produs sarma de la Buzau. Va spun eu, instalatia e la Rabnita, care nu e nici pe departe cel mai performant combinat metalurgic din Europa. Doar ca acolo se produce mult mai ieftin si marfa produsa acolo primeste stanta de Ductil Steel, care e firma din UE si e exportata fara taxe vamale. De aia se si importa in Romania. La Buzau, stimate domn, se mai fac doar electrozi si plase sudate.

  4. COS TARGOVISTE este deja in faliment de la inceputul anului… toti salariatii au primit preaviz si nu exista NICI O SANSA REALA sa se mai inceapaproductia; ba mai mult au inceput deja vanzarile la ce stocuri mai au … Rusii au pus pe butuci mare parte din ind. siderurgica a Romaniei cu complicitatile autohtone de rigoare…

  5. Dupa ce au distrus toate fabricile de materiale din Romania, este firesc sa importam totul. Oricum multe materiale pleaca din Turcia si Moldova (Rusia) luate de romani in antrepozite fiscale (pe Romania) si apoi le vand in Serbia si nu mai platesc TVA.
    Castigul se imparte cu vama si fiscul.
    Trebuie sa faca bani si serviciile. Ce e misto ca toti evazionistii fiscali sunt investitori imobiliari. Uite asa functioneaza circuitul banilor in natura.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

8 răspunsuri

  1. Interesant ca importam din… Moldova. Tara aia nu are niciun combinat metalurgic. Singurul combinat metalurgic e de jure in Moldova, dar e situat la… rabnita, in regiunea separatista transnistreana, autoproclamata independenta si nerecunoscuta de nimeni. Asa zisele autoritati de la tiraspol se mentin la putere cu sprijinul armatei ruse stationata ilegal acolo. Ce e si mai interesant, e ca acest combinat de la Rabnita e controlat de rusi. Tot rusii sunt proprietarii Ductil Steel Buzau, unde nu se produce nimic. Iar la Rabnita, ce coincidenta, combinatul a fost retehnologizat cu utilaje de la Ductil Steel Buzau.

  2. Chiar am ramas la autarhismul lui Ceausescu ? Hai sa facem noi ce stim bai bine, mai ieftin si mai bun ca altii, sa exportam si cu banii obtinuti sa cumparam bun si ieftin de la altii !
    Chiar nu-nteleg, ce v-a apucat ? Cum vedeti voi viitorul Romaniei ? Ca Ceasca, cu cea mai mare productie de otel pe cap de locuitor din Europa ? Cu minereu de fier importat din India si Brazilia si carbune din Australia ???

  3. Didi , habar nu aveti despre ce vorbiti . in Rabnita exista combinatul metalurgic , care de altfel este unul dintre cele mai performante din Europa , Rusii de la Ductil nu au nici o treabă cu cei din Rabnita , sau pt dvs sunt toți la fel , daca este vorba de ruși …

    1. Alex, sunati dvs la INVEST NIKAROM, actionarul de la Ductil Steel Buzau – care are si Mechel Campia Turzii, inchis demult – si intrebati-l unde e instalatia de produs sarma de la Buzau. Va spun eu, instalatia e la Rabnita, care nu e nici pe departe cel mai performant combinat metalurgic din Europa. Doar ca acolo se produce mult mai ieftin si marfa produsa acolo primeste stanta de Ductil Steel, care e firma din UE si e exportata fara taxe vamale. De aia se si importa in Romania. La Buzau, stimate domn, se mai fac doar electrozi si plase sudate.

  4. COS TARGOVISTE este deja in faliment de la inceputul anului… toti salariatii au primit preaviz si nu exista NICI O SANSA REALA sa se mai inceapaproductia; ba mai mult au inceput deja vanzarile la ce stocuri mai au … Rusii au pus pe butuci mare parte din ind. siderurgica a Romaniei cu complicitatile autohtone de rigoare…

  5. Dupa ce au distrus toate fabricile de materiale din Romania, este firesc sa importam totul. Oricum multe materiale pleaca din Turcia si Moldova (Rusia) luate de romani in antrepozite fiscale (pe Romania) si apoi le vand in Serbia si nu mai platesc TVA.
    Castigul se imparte cu vama si fiscul.
    Trebuie sa faca bani si serviciile. Ce e misto ca toti evazionistii fiscali sunt investitori imobiliari. Uite asa functioneaza circuitul banilor in natura.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: