Deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 8% din PIB în 2024, reiese din opinia Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară adoptată luni de Guvern.
”Având în vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeană privind planul bugetar-structural al României, în contextul noului cadru de guvernanță economică din Uniunea Europeană, nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult și să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”, se arată în opinia transmisă de instituție.
Specialiștii Consiliului Fiscal avertizează că, pe partea de venituri, proiectul de rectificare menține proiecția de 10,5 miliarde de lei din digitalizare, ceea ce echivalează cu o supradimensionare a veniturilor bugetare cu 0,6% din PIB. În plus, există un grad de incertitudine privind impactul amnistiei fiscale, de 7,9 miliarde de lei, echivalent cu circa 0,45% din PIB.
Analiza categoriilor de cheltuieli bugetare indică o subdimensionare posibilă pentru cheltuieli reprezentate de bunuri și servicii (de circa 0,2% din PIB) și de subvenții (circa 0,3% din PIB). Suplimentar, există riscuri cu privire la agregatul de asistență socială, având în vedere incertitudinile ce vizează impactul recalculării pensiilor în sistemul public, se arată în documentul citat.
Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual.
”România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE, iar faptul că și alte 7 țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie să fie un confort pentru autoritățile noastre”, se mai arată în opinia Consiliului Fiscal.
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Deficitul bugetar va ajunge în 2024 la 6,94% din PIB, conform estimărilor guvernului. Bugetul iniţial din acest an a fost construit pe un deficit de 5%. Pragul de 5% ar putea fi depășit în septembrie, prima lună cu pensii majorate.
Deficitul bugetar este un important indicator macroeconomic în care cheltuielile depășesc veniturile si reflectă sanătatea financiară a unui stat. Termenul deficit bugetar se referă la deficitele guvernamentale acumulate, îmbracând de cele mai multe ori forma datoriei naționale.
Un deficit bugetar apare atunci când guvernul unei țări cheltuiește mai mulți bani decât încasează din venituri, de obicei pe parcursul unui an fiscal. Veniturile provin în principal din taxe, impozite și alte surse de venituri, în timp ce cheltuielile includ servicii publice, infrastructură, programe sociale, apărare și plata dobânzilor la datoria națională. Cauza deficitului bugetar excesiv rezidă in lipsa de reforme structurale .
România este un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ centralizat excesiv. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, pentru a face progrese evidente, România are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională si consolidarea statului de drept;
-reforma administrativ-teritorială care să permită descentralizarea si autonomia locală;
-reforma morală, prin educatie care să promoveze meritocratia in ocuparea de functii publice.
O bună ocazie pentru reforme ar fi fost chiar in ciclul electoral actual din perioada 2020-2024, fără nici un fel de alegeri . Din păcate oportunitatea aceasta a fost irosită, chiar dacă a fost invocată pandemia de COVID-19.
Să nu uităm de de la congresul PNL din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, in care cel mai înverșunat dintre ei a fost Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
(Vezi:https://m.facebook.com/4media.INFO/videos/tr%C4%83d%C4%83torul-rare%C8%9…
Ulterior, Klaus Iohannis, pentru linistea lui, le-a băgat liberalilor mortul in casă prin alianta cu PSD la guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
De altfel Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme, prin scăderea sub 20% in sondaje.
Dupa rotativa guvernamentală din iunie, 2023 când PSD-istul Marcel Ciolacu a preluat functia de premier , acesta a venit cu măsurile fiscale incluse in “Ordonanta austeritătii” care a fost adoptată in Parlament prin procedură de angajare a răspunderii Guvernului, in loc să procedeze la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.
Cu toate astea, presedintele Klaus Iohannis considera că măsurile fiscale incluse in “Ordonanta austeritătii” care au fost adoptate in Parlament prin procedură de angajare a răspunderii Guvernului ”sunt un pas în direcţia bună”. De asemenea, Rareș Bogdan ,admiratorul declarat al presedintelui Iohannis , spunea la vremea respectivă că PNL a făcut „eforturi supraomenești” ca ordonanța austerității „să fie mai ingurgitabilă”.
Nimic însă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, liberalul Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
A existat depus la senat un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Proiectul initiat de Vlad Benga din partea USR, a zăcut in sertarele Parlamentului, in timp ce presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi, iar premierul Ciolacu se lamentează că România se află in situatie precară din cauza cheltuielior bugetare la nivel central si local.
De aceea, proiectul de lege propus de Vlad Benga, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de parlament cel putin după alegerile parlamentare din acest an când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)