Deși cheltuiește propriu-zis din ce în ce mai puțin pentru investiții, statul are o listă de proiecte prioritare tot mai lungă (și mai costisitoare), cu toate că pe multe le amână de la an la an, iar de jumătate dintre ele nici nu s-a apucat, reiese dintr-un memorandum aprobat miercuri în ședința de Guvern.
Concret, executivul a aprobat o nouă listă de investiții prioritare pentru 2023, cu zece proiecte mai lungă decât cea din acest an și cu o valoare totală de 203,6 miliarde de lei (în creștere cu 7,6% față de anul precedent). Pentru a le finaliza, statul mai are de plătit două treimi din valoarea acestora, respectiv 134,6 miliarde de lei (în creștere cu 4% față de anul precedent) – echivalentul bugetului de investiții publice pentru aproape patru ani, dacă luăm drept referință execuția din 2021.
Cu toate că acest lucru este de așteptat având în vedere că multe proiecte prioritare sunt lucrări mari de infrastructură care necesită un orizon mediu de timp pentru a fi finanțate și executate, raportările oficiale arată multe dintre ”proiectele prioritare” zac ani la rând pe această listă de așteptare. În acest moment, 68 de proiecte au stadiu fizic de execuție 0%. În 2021, numărul acestora era de 59 de proiecte.
Jumătate din proiecte nici nu au fost începute
Ministerul Transporturilor are cele mai multe și cele mai de amploare proiecte. Pentru a le finaliza, acesta mai are nevoie de finanțări în valoare de 64,8% din valoarea investițiilor, respectiv 116,6 miliarde de euro.
Pe locul al doilea se află Ministerul Sănătății, care mai are nevoie de 9,3 miliarde de lei pentru a-și finaliza proiectele majore de investiții. Alocarea bugetară din 2022 aferente acestora a fost de 188,9 milioane de lei.
Având în vedere resursele anuale limitate ale bugetului general consolidat, nu este de mirare că din cele 140 de proiecte de investiții publice prioritare aflate în curs de implementare ”68 proiecte au stadiul fizic 0%”, potrivit documentului citat.
Ministerul Transporturilor este pe primul loc și din acest punct de vedere, cu 42 de proiecte.
În plus, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), atrage atenția că pentru alte 49 de investiții finalizate fizic, statul mai trebuie să plătească 4,3 miliarde de lei pentru a le închide financiar. Este vorba despre plăți pentru sentințe civile, costuri aferente procedurii DAB, sentințe arbitrale, certificate finale, asistență juridică, audit de siguranță rutieră, litigii, exproprieri, etc.
-4% la investiții în primul semestru din 2022
Dincolo de liste, datele la zi privind execuția bugetară indică o slabă realizare la capitolul investiții.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Măcar în ceasul al 12-lea. Criza efectivă în care a intrat România”)
Conform legii bugetului, Guvernul s-a angajat să realizeze investiții de circa 89 de miliarde de lei în 2022. În prima jumătate de an a reușit să ajungă abia la un sfert din țintă.
În primul semestru din 2022, cheltuielile de capital ale statului, respectiv cheltuielile aferente investițiilor finanțate exclusiv din fonduri publice, s-au ridicat la 10,5 miliarde de lei, cu 4% mai puțin decât în semestrul întâi din 2021.
(Citiți și: ”FT: Era banilor ieftinilor – un deceniu pierdut. Costurile mai mici de finanțare nu s-au tradus prin investiții mai mari”)
Cheltuielile totale pentru investiții, care includ cheltuielile statului, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, s-au ridicat la 21 de miliarde de lei în S1, în ușoară scădere față de aceeași perioadă din 2021, când au fost de 21,35.
***
