Liderii europeni întruniți la summitul de joi, 15 decembrie, au cerut Comisiei Europene propuneri până în ianuarie pentru „mobilizarea instrumentelor naționale și europene relevante și îmbunătățirea condițiilor pentru investiții”, potrivit unui oficial UE, citat de Politico.
În spatele formulării ambigue, e vorba de instrumente prin care UE să facă față în așa numitul ”război al subvențiilor” cu SUA, care și-a intensificat politicile protecționiste pentru a-și crește competitivitatea în piața globală.
(Citește și: ”Thierry Breton: UE trebuie să-și protejeze industria de subvențiile americane, prin înființarea unui fond”)
În plus, ei au solicitat Comisiei și o strategie pentru a stimula competitivitatea și productivitatea europeană până la începutul anului 2023, a spus oficialul.
La nivel european au apărut diviziuni profunde legate de planul Comisiei Europene de a contracara impactului subvențiilor americane din Actul pentru reducerea inflației promulgat de președintele Joe Biden.
Deși se tem că acesta ar putea duce la o scădere a investițiilor atrase de Europa, în defavoarea SUA, statele UE par a nu reuși să ajungă la niciun fel de acord nici pe teme mai presante, cum ar fi plafonarea prețurilor la gaze.
În plus, România și Bulgaria sunt supărate pentru că nu le-a fost acceptată aderarea la Schengen. De asemenea, au existat probleme de ultimă oră cu privire la o înțelegere pe mai multe niveluri pentru a debloca 18 miliarde de euro în ajutor pentru Ucraina și pentru a implementa impozitul global minim pe profit, după opoziția Poloniei, miercuri seara.
(Citește și: ”Draft de declarație comună: SUA și UE propun ”noi sinergii” ale lanțurilor de aprovizionare pentru rezolvarea disputelor privind subvențiile”)
Subvențiile americane și răspuns european
Actul de reducere a inflației în valoare de 369 de miliarde de dolari a președintelui SUA stabilește un program uriaș de subvenții pentru vehiculele electrice fabricate în America. Oficialii europeni o consideră o mișcare anticoncurențială, protecționistă, care încalcă regulile Organizației Mondiale a Comerțului, în special într-un moment în care industria europeană se confruntă cu o pierdere de competitivitate determinată de creșterea costurilor la energie.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis un răspuns ”corespunzător și bine calibrat” al UE. Acesta, a detaliat ea, se va baza pe trei piloni:
- flexibilizarea normelor privind ajutoarele publice,
- căutarea de noi surse de finanțare pentru o politică industrială comună și
- cooperarea cu autoritățile americane în chestiuni cheie, precum tranziția verde și materiile prime critice.
Comisia Europeană a lansat un apel pentru crearea unui “fond european de suveranitate pentru a sprijini proiecte industriale”, care să atenueze impactul măsurilor protecționiste adoptate de SUA.
(Citește și: ”Scindare în tabăra europeană: Comisia cere statelor să nu intre în războiul subvențiilor cu SUA”)
Ca o potențială contramăsură la pachetul american, marile națiuni producătoare de mașini din UE, cum ar fi Franța și Germania, au propus și măsuri mai controversate, cum ar fi o lege europeană care să încurajeze dezvoltarea producătorilor auto locali.
Protecționismul american a reinflamat diviziuni mai vechi în UE
Comisarul european pentru competitivitate, Margrethe Vestager, nu susține inițiativa, afirmând că ar fi ipocrit ca UE să oglindească programul de subvenții al SUA, după ce s-a plâns de acesta.
„Ajutorul de stat este o soluție puternică la provocările actuale, dar nu puteți construi competitivitatea din subvenții”, a reiterat ea, joi, într-o rară postare pe blogul Comisiei.
(Citește și: ”Războiul subvențiilor: Germania anunță măsurile protecționiste pe care UE le are în vedere și cum plănuiește să ocolească regulile OMC”)
Parisul și comisarul său european, Thierry Breton, convenabil plasat la cârma portofoliului privind piața internă, au transformat lupta transatlantică împotriva subvențiilor într-o oportunitate de a împinge politica industrială a blocului într-o direcție în care statul are un cuvânt tot mai greu de spus.
Răspunsul european față de pachetul american de măsuri protecționiste a reînnoit o diviziune mai veche între tabăra liberală, pro-comerț a UE – din care fac parte statele nordice și unii oficiali ai Comisiei – și viziunea promovată de Franța, a unor politici industriale și comerciale mai asertive, viziune care prinde tracțiune și la Berlin.
***
