luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 decembrie, 2022

Inițiativa franceză de a răspunde Americii cu o ”Lege europeană de cumpărare” (Buy European Act) care să direcționeze investițiile către campionii autohtoni se confruntă cu un oponent ”de categorie grea”, comisarul european pentru competitivitate, Margrethe Vestager, scrie Politico.

Frustrarea pe tema actului de reducere a inflației de 369 de miliarde de dolari al președintelui american Joe Biden, care va oferi un pachet masiv de subvenții industriilor verzi din America se răspândește la nivel european. Statele UE, în special marii producători auto precum Franța și Germania se plâng de faptul că politica discriminează brandurile europene de mașini electrice, consumatorii americani beneficiind de subvenții doar pentru autoturismele verzi produse local.

Parisul și comisarul său european, Thierry Breton, convenabil plasat la cârma portofoliului privind piața internă, au transformat lupta transatlantică împotriva subvențiilor într-o oportunitate de a împinge politica industrială a blocului într-o direcție în care statul are un cuvânt tot mai greu de spus. Vestager susține că această abordare este greșită.


(Citește și: ”UE se pregătește de un război al subvențiilor cu SUA”)

Liberalul danez, care acționează și în calitate de comisar al blocului pentru concurență, a declarat pentru publicația citată că UE ar trebui, mai degrabă, să rămână la o filosofie a piețelor deschise.

„A face ceea ce fac americanii, pentru care îi criticăm, ar fi un răspuns care ne-ar pune în aceeași poziție, astfel încât și noi am fi deschiși criticilor”, a spus Vestager într-un interviu.

Piață liberă vs intervenționism: Bătălia dură care se duce la Bruxelles

Răspunsul european față de pachetul american de măsuri protecționiste a reînnoit o diviziune mai veche între tabăra liberală, pro-comerț a UE – din care fac parte statele nordice și unii oficiali ai Comisiei – și viziunea promovată de Franța, a unor politici industriale și comerciale mai asertive, viziune care prinde tracțiune și la Berlin.


(Citește și: ”Războiul subvențiilor: Germania anunță măsurile protecționiste pe care UE le are în vedere și cum plănuiește să ocolească regulile OMC”)

Vestager a fost un jucător cheie în această rivalitate internă europeană, cel mai faimos exemplu în acest fiind fiind blocarea fuziunii feroviară franco-germană Alstom-Siemens. Parisul identificase această tranzacție ca fiind de natură să ducă la formarea unui candidat perfect care să ocupe funcția de campion european. De cealaltă parte, Vestager a replicat că acest tip de gigant corporativ ar înăbuși concurența și ar duce la creșterea prețurilor.

Acum, Franța crede că are o nouă șansă pentru a-și impune viziunea.

„SUA tocmai a intrat în această nouă globalizare în fața ochilor noștri pentru a-și dezvolta capacitatea industrială pe pământul american. Europa nu trebuie să fie Ultimul dintre mohicani”, a comentat ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, săptămâna trecută.

Când fiecare face ce vrea, cei mici sunt dezavantajați

Vestager, deși susține creșterea investițiilor în sectoarele industriale cheie, a avertizat că o astfel de politică ar putea avea efecte nedorite.

Ea a avertizat împotriva lansării unei curse a subvențiilor, care va fi decontată de consumatorii europeni, militând pentru menținerea ADN-ul prietenos comercial al UE.

„Ceea ce este important pentru noi este să respectăm ceea ce ne-am asumat în cadrul sistemului comercial internațional”, a menționat ea, solicitând, în schimb, „recondiționarea globalizării” prin acorduri comerciale ambițioase.

Într-un interviu pentru CursDeGuvernare, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, avertiza că există o îngrijorare la nivel european cu privire la amploarea intervenției statelor în economie, în special având în vedere forța financiară disproporționată a acestora. România, spre exemplu, are o capacitate limitată de a interveni și de a-și salva anumite companii, semnificativ mai mică decât cea a altor state, așa încât o cursă a subvențiilor ar exacerba și mai mult divergențele față de Europa Occidentală.

”Sigur, există o îngrijorare la nivelul multor guverne că nu toată lumea are resursele pe care le are Germania, în special, sau Franța. Într-un fel, politicienii se bucură când se relaxează regulile de ajutor de stat…”, a comentat Bogdan Chirițoiu.

(Citește și: ”Interviu Bogdan Chirițoiu / La reglementarea pieței energiei am avertizat că există riscuri * reglementările UE protejează țările ca România – altfel, economii mari precum a Germaniei și Franței ar putea distorsiona piețele”)

Tensiunile comerciale transatlantice vor fi discutate în cadrul următoarei reuniuni a UE-SUA, respectiv Consiliul pentru Comerț și Tehnologie din 5 decembrie, în cadrul căruia oficialii Comisiei vor încerca să convingă guvernul SUA să modifice legea de limitare a impactului inflației, astfel încât companiile europene să poată beneficia la rândul lor de ajutorul american, precum producătorii din Canada și Mexic.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: