fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Consiliul Concurenței: România construiește autostrăzi de 3 ori mai scump decât Bulgaria. Ce ascund actele adiționale

de Claudiu Zamfir 28.8.2013

România construiește autostrăzi de trei ori mai scump decât Bulgaria și, raportat la suprafețele celor două țări, vecinii de la sud de Dunăre au mai mulți kilometri de autostradă construiți, relevă un raport făcut public miercuri de Consiliul Concurenței.

Potrivit raportului, preţul mediu estimat pentru un km de autostradă construit în Bulgaria în zonă de şes este de 2,4 milioane euro/km. În România, preţul mediu/km de autostradă construit în aceeaşi zonă de relief este de 6,9 milioane euro/km, de aproape 3 ori mai mare faţă de valoarea estimată pentru Bulgaria.

În schimb, Bulgaria beneficiază de o rețea de autostrăzi mai densă decât a României.

Vecinii de la sud de Dunăre au deja în exploatare 562 km de autostradă, la o suprafață totală a țării de aproape 111.000 km pătrați, în timp ce România are 550 km de autostradă, la o suprafață totală a țării de peste 238.000 km pătrați.

”Din punct de vedere al densităţii autostrăzilor, România, cu 1,5 km autostradă/1000Km pătrați, se situează cu mult sub media europeană de 35 km/1000 km pătrați, pe poziţia 27 din 31 de țări europene analizate, și, respectiv, mult sub media est-europeană de 12,3 km/1000Km pătrați, pe ultima poziţie, din 9 ţări est-europene analizate”, se arată în raportul Consiliului Concurenței.

Consiliul concurenței pune prețul ridicat al construcției de autostrăzi din România pe seama unor disfuncționalități ale pieței atât la lucrările propriu-zise, cât și la prețul materiei prime.

Disfuncționalități la prețul lucrărilor:

  • Asocierile între întreprinderi. Consiliul Concurenței arată că asozierile între constructori, la licitații și executarea lucrărilor sunt frecvente şi reprezintă o caracteristică a acestei pieţe. ”Deşi legale conform legislaţiei privind achiziţiile publice, din prisma concurenţei, pot conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei”, susține Consiliul Concurenței. Potrivit raportului, aceste asocieri favorizează schimbul de informaţii sensibile între participanţi şi limitează posibilitatea părţilor de a concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de întreprinderi independente. De asemenea, în cadrul acestor acorduri, capacitatea părţilor de a lua decizii în mod independent este diminuată considerabil, mai avertizează Consiliul.
  • Actele adiţionale la contractul iniţial. Încheierea de acte adiţionale la contractul iniţial în urma cărora câştigătorul licitaţiei realizează lucrarea la o valoare care o depășește pe cea a ofertelor depuse de unii dintre concurenţi săi poate constitui o disfuncţionalitate a pieţei. Actele adiţionale se încheie pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare. În aceste cazuri, câştigătorul licitaţiei negociază direct cu autoritatea contractantă noua valoare a lucrării, aceasta nemaifiind rezultatul unui concurs de oferte manifestat în cadrul unei proceduri de licitaţie. O refacere a procedurii de licitaţie, când lucrarea este în curs de execuţie, ar implica costuri inutile pentru autoritatea contractantă. Consiliul Concurenței recomandă autorităţilor contractante să evite situaţiile ce implică încheierea de acte adiţionale la contractele iniţiale.
  • Acorduri pe termen lung. Deşi permise de legislaţia privind achiziţiile publice, încheierea de acorduri pe termen lung pot avea ca efect blocarea pieţei, având în vedere faptul că acestea se încheie pe perioade mari, respectiv de până la 4 ani, susține Consiliul. Ponderea sumelor alocate anual pentru aceste acorduri în totalul bugetelor anuale ale administratorilor drumurilor este semnificativă, iar acest lucru le face să fie atractive pentru constructori.
  • Derularea mai multor contracte de lucrări de construcţii de drumuri în acelaşi timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare. Faptul că o întreprindere nu dispune de utilajele necesare (în proprietate sau închiriate) pentru realizarea tuturor lucrărilor în care este angajată sau pentru care a depus ofertă poate conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei, prin întârzieri în executarea lucrărilor şi implicit, creşterea costurilor acestora.

Disfuncții la prețul materialelor:

  • Consiliul Concurenței a identificate pieţe din amonte caracterizate de o serie de factori economici care favorizează apariţia înţelegerilor anticoncurenţiale – pieţele producerii si comercializării agregatelor minerale, bitumului rutier, lianţilor hidraulici rutieri, oţelului beton.
  • ”Ținând cont de ponderea mare […] a cheltuielilor cu materialele în costurile lucrărilor de construcţii de drumuri, o înţelegere anticoncurenţială pe o piaţă din amonte ar avea un impact major în costul oricărei lucrări de infrastructură rutieră”, avertizează raportul.
  • Au fost identificate pieţe din amonte oligopoliste: pieţele producerii şi comercializării oţelului beton, lianţilor hidraulici rutieri, filerului.
  • Au fost identificate pieţe caracterizate de monopol al producătorului. Cei 3 operatori activi pe piaţa producerii cimentului au fost identificaţi ca fiind singurii producători activi şi potenţiali de lianţi hidraulici rutieri.
  • Aceiaşi 3 operatori activi pe piaţa producerii cimentului au asigurat aproximativ 80% din producţia internă de filer, în fiecare an al perioadei 2010 – 2012 (primele 4 luni);
  • Preţul cimentului, cel mai scump material care intră în componenţa atât a betonului din ciment, cât şi al liantului hidraulic rutier, influenţează costul de producţie al acestora.
  • ”În vederea reducerii costurilor lucrărilor de construcţii de drumuri, o serie de întreprinderi active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri sunt integrate pe verticală, deţinând şi capacităţi de extracţie/prelucrare de agregate minerale, mixturilor asfaltice, emulsiilor bituminoase, betoanelor de ciment, respectiv de proiectare/consultanţă”, mai susține raportul.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.8.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în vizită la Beirut. 26 de oficiali libanezi reținuți în anchetă

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află sâmbătă la Beirut, înaintea organizării unei conferințe a donatorilor care urmărește strângerea de fonduri care să fie folosite… Mai mult

Stiri

România a trimis opt tone de materiale medicale în Liban

Razvan Diaconu

România a trimis sâmbătă aproximativ opt tone de materiale medicale în Liban, cu două aeronave care au pleacat de la Baza 90 Otopeni. Cu această… Mai mult

Stiri

Munca flexibilă, aprobată prin OUG. Detaliile

Razvan Diaconu

Proiectul pentru introducerea muncii flexibile (corespondentul modelului german Kurzarbeit) a fost aprobat în ședința de Guvern de vineri. Angajatorul va putea reduce unilateral timpul de… Mai mult

Europa

Șapte județe din România, incluse de Germania în lista „zonelor de risc” de călătorie

Vladimir Ionescu

Judeţele Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş au fost incluse de autorităţile din Germania pe lista zonelor de risc, iar persoanele care intră… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult