România construiește autostrăzi de trei ori mai scump decât Bulgaria și, raportat la suprafețele celor două țări, vecinii de la sud de Dunăre au mai mulți kilometri de autostradă construiți, relevă un raport făcut public miercuri de Consiliul Concurenței.
Potrivit raportului, preţul mediu estimat pentru un km de autostradă construit în Bulgaria în zonă de şes este de 2,4 milioane euro/km. În România, preţul mediu/km de autostradă construit în aceeaşi zonă de relief este de 6,9 milioane euro/km, de aproape 3 ori mai mare faţă de valoarea estimată pentru Bulgaria.
În schimb, Bulgaria beneficiază de o rețea de autostrăzi mai densă decât a României.
Vecinii de la sud de Dunăre au deja în exploatare 562 km de autostradă, la o suprafață totală a țării de aproape 111.000 km pătrați, în timp ce România are 550 km de autostradă, la o suprafață totală a țării de peste 238.000 km pătrați.
”Din punct de vedere al densităţii autostrăzilor, România, cu 1,5 km autostradă/1000Km pătrați, se situează cu mult sub media europeană de 35 km/1000 km pătrați, pe poziţia 27 din 31 de țări europene analizate, și, respectiv, mult sub media est-europeană de 12,3 km/1000Km pătrați, pe ultima poziţie, din 9 ţări est-europene analizate”, se arată în raportul Consiliului Concurenței.
Consiliul concurenței pune prețul ridicat al construcției de autostrăzi din România pe seama unor disfuncționalități ale pieței atât la lucrările propriu-zise, cât și la prețul materiei prime.
Disfuncționalități la prețul lucrărilor:
- Asocierile între întreprinderi. Consiliul Concurenței arată că asozierile între constructori, la licitații și executarea lucrărilor sunt frecvente şi reprezintă o caracteristică a acestei pieţe. ”Deşi legale conform legislaţiei privind achiziţiile publice, din prisma concurenţei, pot conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei”, susține Consiliul Concurenței. Potrivit raportului, aceste asocieri favorizează schimbul de informaţii sensibile între participanţi şi limitează posibilitatea părţilor de a concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de întreprinderi independente. De asemenea, în cadrul acestor acorduri, capacitatea părţilor de a lua decizii în mod independent este diminuată considerabil, mai avertizează Consiliul.
- Actele adiţionale la contractul iniţial. Încheierea de acte adiţionale la contractul iniţial în urma cărora câştigătorul licitaţiei realizează lucrarea la o valoare care o depășește pe cea a ofertelor depuse de unii dintre concurenţi săi poate constitui o disfuncţionalitate a pieţei. Actele adiţionale se încheie pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare. În aceste cazuri, câştigătorul licitaţiei negociază direct cu autoritatea contractantă noua valoare a lucrării, aceasta nemaifiind rezultatul unui concurs de oferte manifestat în cadrul unei proceduri de licitaţie. O refacere a procedurii de licitaţie, când lucrarea este în curs de execuţie, ar implica costuri inutile pentru autoritatea contractantă. Consiliul Concurenței recomandă autorităţilor contractante să evite situaţiile ce implică încheierea de acte adiţionale la contractele iniţiale.
- Acorduri pe termen lung. Deşi permise de legislaţia privind achiziţiile publice, încheierea de acorduri pe termen lung pot avea ca efect blocarea pieţei, având în vedere faptul că acestea se încheie pe perioade mari, respectiv de până la 4 ani, susține Consiliul. Ponderea sumelor alocate anual pentru aceste acorduri în totalul bugetelor anuale ale administratorilor drumurilor este semnificativă, iar acest lucru le face să fie atractive pentru constructori.
- Derularea mai multor contracte de lucrări de construcţii de drumuri în acelaşi timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare. Faptul că o întreprindere nu dispune de utilajele necesare (în proprietate sau închiriate) pentru realizarea tuturor lucrărilor în care este angajată sau pentru care a depus ofertă poate conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei, prin întârzieri în executarea lucrărilor şi implicit, creşterea costurilor acestora.
Disfuncții la prețul materialelor:
- Consiliul Concurenței a identificate pieţe din amonte caracterizate de o serie de factori economici care favorizează apariţia înţelegerilor anticoncurenţiale – pieţele producerii si comercializării agregatelor minerale, bitumului rutier, lianţilor hidraulici rutieri, oţelului beton.
- ”Ținând cont de ponderea mare […] a cheltuielilor cu materialele în costurile lucrărilor de construcţii de drumuri, o înţelegere anticoncurenţială pe o piaţă din amonte ar avea un impact major în costul oricărei lucrări de infrastructură rutieră”, avertizează raportul.
- Au fost identificate pieţe din amonte oligopoliste: pieţele producerii şi comercializării oţelului beton, lianţilor hidraulici rutieri, filerului.
- Au fost identificate pieţe caracterizate de monopol al producătorului. Cei 3 operatori activi pe piaţa producerii cimentului au fost identificaţi ca fiind singurii producători activi şi potenţiali de lianţi hidraulici rutieri.
- Aceiaşi 3 operatori activi pe piaţa producerii cimentului au asigurat aproximativ 80% din producţia internă de filer, în fiecare an al perioadei 2010 – 2012 (primele 4 luni);
- Preţul cimentului, cel mai scump material care intră în componenţa atât a betonului din ciment, cât şi al liantului hidraulic rutier, influenţează costul de producţie al acestora.
- ”În vederea reducerii costurilor lucrărilor de construcţii de drumuri, o serie de întreprinderi active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri sunt integrate pe verticală, deţinând şi capacităţi de extracţie/prelucrare de agregate minerale, mixturilor asfaltice, emulsiilor bituminoase, betoanelor de ciment, respectiv de proiectare/consultanţă”, mai susține raportul.
Urmărește-ne pe Google News
