miercuri

7 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 decembrie, 2021

Consiliul Fiscal este de părere că traiectoria principalilor indicatori pe care a fost construită cea de-a doua rectificare bugetară din acest an este plauzibilă, însă instituția atrage atenția asupra a șase circumstanțe speciale actuale care ridică unele probleme.

Pe de o parte, Consiliul apreciază că ținta de deficit bugetar pentru acest an ar fi trebuit să fie mai ambițioasă decât cea aprobată în cadrul rectificării, în contextul în care este improbabil ca executivul să aibă parte de un ritm de creștere similar al veniturilor în 2022 (în 2021 au fost recuperat sume restante din 2020).

De asemenea, nivelul ridicat al inflației sprijină pe termen scurt finanțele publice, dar poate avea și un efect negativ, de creștere a cheltuielilor cu dobânzile și a celor de asistență socială.


Un alt semnal de alarmă tras de Consiliul Fiscal este că amânarea consolidării poate pune presiune pe finanțarea deficitelor publice, atât interne cât și externe. Coroborată cu o încetinire a creșterii economice, aceasta pune presiune pe nivelul datoriei.

În final, experții instituției atrag atenția asupra importanței atragerii finanțărilor din cadrul PNRR pentru sustenabilitatea bugetului public, precum și pentru sprijinirea creșterii economice.

Cele șase circumstanțe speciale:

  • Pasul insuficient de consolidare fiscal-bugetară în 2021 face ca fereastra de oportunitate pentru aceasta să fie în restrângere, realizarea unor venituri viitoare cu un ritm de creștere comparabil cu cel actual fiind improbabilă – din cauza încetinirii economiei, deteriorării structurii acesteia din punctul de vedere al taxelor și impozitelor, caracterului tranzitoriu al inflației mari, epuizării sumelor amânate la plată, deci caracterului ciclic și temporar al unora din aceste venituri. Este drept că poate exista o colectare mai bună a taxelor și impozitelor, dar aceasta este ipotetică (în special în privința deficitului de încasări la TVA, pe care un raport recent al Comisiei Europene îl plasează, în termeni relativi, la cel mai ridicat nivel din UE5 – 34,9% – față de un nivel mediu în UE28 de 10,3%).
  • Veniturile bugetare mai mari, determinate și de inflația mai mare, vor putea fi însoțite de sporirea unor cheltuieli care să compenseze puseul inflaționist – în special a celor destinate categoriilor vulnerabile de cetățeni. La această sporire de cheltuieli se pot adăuga și costurile finanțării interne și externe în creștere relativ rapidă.
  • consolidare mai lentă decât cea optimă crește riscurile la adresa finanțării neproblematice a dezechilibrului extern, precum și în ceea ce privește condițiile de finanțare – în contextul întăririi generale a politicilor monetare. Realizarea ajustării într-un climat de politici contracționiste este mult mai dificilă – iar din perspectiva opțiunilor de politică fiscală și mai dureroasă.
  • O dinamică mai lentă a economiei, coroborată cu randamentele în creștere pentru refinanțarea datoriei externe și interne, aduce în atenție sustenabilitatea datoriei publice în contextul mai larg al asigurării finanțării datoriei externe totale a României (publice și private).
  • Utilizarea finanțării puse la dispoziție de UE, care să înlocuiască pe cât posibil utilizarea resurselor bugetare proprii, este esențială pentru un parcurs favorabil al economiei românești la un orizont de timp mediu și lung, iar atragerea fondurilor europene se constituie într-o condiție sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare și economice sustenabile, care să amelioreze bonitatea financiară a României.
  • PNRR, alături de resursele disponibile prin CFM, poate fi un instrument vital pentru facilitarea ajustării fiscale (consolidării bugetare) necesare, prin susținerea unui nivel mai ridicat al activității economice decât cel indus de un impuls fiscal negativ și înăsprirea politicii monetare.


Consiliul Fiscal apreciază că situarea deficitului bugetar pentru anul în curs la nivelul țintit de 7,13% din PIB pare fezabilă, în condițiile în care creșterea peste așteptări a necesarului de cheltuieli curente este acoperită prin veniturile suplimentare obținute ca urmare a majorării proiecției PIB nominal și prin diminuarea cheltuielilor de investiții.

Rectificările bugetare operate pe parcursul anului 2021 au consemnat cea mai amplă revizuire în sus a veniturilor din istoria construcțiilor bugetare evaluate de Consiliul Fiscal.

”Aceste evoluții nu determină o diminuare a deficitului bugetar, veniturile suplimentare fiind alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli. Această situație comportă riscuri considerabile pentru sustenabilitatea poziției fiscale a sectorului public, deoarece o parte din veniturile suplimentare încasate în anul 2021 sunt temporare – având drept sursă principală impozite și taxe amânate la plată în anul anterior – sau se datorează dinamicii ciclice favorabile a economiei, în timp ce o parte și mai însemnată din sporul de cheltuieli a fost generată de creșteri de cheltuieli permanente”, avertizează instituția.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: