luni

23 mai, 2022

Trista realitate de la care pleacă Bugetul: dobânda pe termen lung a ajuns la 4,75% în octombrie și păstrează urcarea

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 decembrie, 2021

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna octombrie 2021, până la pragul de 4,75%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din martie 2020 (când a atins 4,89%) încoace , după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.

Evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este conformă cu trendul general față de țările UE. Acestea s-au majorat, totodată, în țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru:
în Cehia (de la 1,90% la 2,34%),
Polonia (de la 1,87% la 2,63%)
și Ungaria (de la 3,09% la 3,69%).

Din afara zonei euro, la care aspiră deja prin anticamera ERM II:
Croația a reușit să obțină condiții mai avantajoase (de 0,37% a coborât la 0,32%),
iar Bulgaria a crescut la un nivel relativ redus (de la 0,15% la 0,25%).


După revenirea din domeniul negativ, de luna precedentă, Zona Euro a consemnat o medie de +0,23%, iar, pe ansamblu, UE27 a urcat la +0,62%, de la +0,39%.

Cele mai scăzute dobânzi au fost consemnate de:
Germania (-0,21%),
Luxemburg (-0,20%)
și Olanda (-0,18%), de altfel singurele rămase cu valori pe minus.

Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Slovacia (care a adoptat moneda unică încă din 2007), cu +0,13%, imediat după Danemarca (+0,10%).
Grecia (+0,96%) și-a inversat trendul descendent dar s-a plasat la fel cu Italia.

Ca de obicei, România a păstrat detașat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, la distanță de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar.
Majorarea costurilor de împrumut la cote mult peste practica europeană în materie ar trebui să îngrijoreze din perspectiva majorării datoriei publice.


Ecartul costurilor de împrumut s-a păstrat la aproape 30% în raport cu următoarea clasată, Ungaria.
Diferența s-a diminuat marginal în raport cu Cehia (dar la o cotă foarte mare, +103%) și a mai scăzut ceva (până la +81%) față de Polonia, economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească.

(Citiți și: Cele mai optimiste dezechilibre pe care se va construi Bugetul pe 2022 – Prognoza CNSP”)

Infografic: Dobânda la titlurile de stat românești după maturitatea reziduală la 1 dec. 2021. La 5,535%:

În fine, pe fondul instabilității politice și a reducerii avansului trimestrial al PIB la doar 0,3%, ar fi de reținut că datele în timp real din 1 decembrie 2021 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la nu mai puțin de 5,535% (sursa worldgovernmentbonds.com). Ceea ce indică o continuare a trendului de creștere (de la 4,9% în urmă cu 30 de zile și 3,265% în urmă cu șase luni, potrivit aceleiași surse).

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani.
Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam.
Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

(Citiți și:Minunata lume (energetică) nouă. Au apărut CRONICILE Nº 88. Titlurile și autorii”)

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: