Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele zece luni din 2021 un deficit de circa 48 miliarde lei, echivalent cu -4,03% din estimarea PIB pentru anul în curs (1.190,3 miliarde lei). Semnificativ mai bine față de rezultatul de -7,01% din PIB (-74 miliarde lei) consemnat la finele lui octombrie 2020. Ajustarea fiscală de 2,6 puncte procentuale avută în vedere la întocmirea bugetului s-a realizat iar spațiul rămas pentru deficit pe noiembrie și decembrie a trecut de 3 puncte procentuale.
În context, ar fi util să valorificăm această conjunctură favorabilă pentru a coborî cu deficitul sub pragul de 7% din noul PIB, majorat de inflația peste așteptări. Iar asta deoarece greul scăderii deficitului spre nivelul de -3% din PIB era prevăzut pentru 2022 și o valoare mai mică în 2021 nu ar face decât să ușureze sarcina de anul viitor.
Potrivit comunicatului oficial, plățile cu caracter excepțional pe primele nouă luni ale anului curent generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 miliarde lei (doar 0,95% din PIB). Adică mult sub cele similare din 2020 (37,12 miliarde lei, respectiv 3,51% din PIB). Aici regăsim exclusiv sursa de ajustare fiscală din acest an, peste care s-a suprapus o creștere cu circa 2,7 miliarde lei (0,23% din PIB) a investițiilor.
Ponderea veniturilor în PIB, mai mare cu aproape un procent, cea a cheltuielilor în scădere cu două procente
Ponderea în PIB a veniturilor pe primele zece luni ale anului a crescut la 25,9% în primele 10 luni din 2021, de la 25% în aceeași perioadă din 2020, iar cea a cheltuielilor a scăzut de la 32% la 30% din PIB.
Așadar, cam o treime din îmbunătățirea execuției bugetare a venit din creșterea încasărilor și două treimi din ajustarea cheltuielilor.
În termeni nominali, creșterile după 10 luni din 2021 au fost de circa 45 miliarde lei pe partea de venituri (+17,1%) și doar 19 miliarde lei pe partea de cheltuieli (+5,6%). Este o modificare majoră de abordare a execuției bugetare, absolut necesară după mai mulți ani de accentuare sistematică a dezechilibrelor financiare.
Pe partea de impozite directe, se remarcă majorările de 27,8% ale sumelor colectate din impozitul pe profit și de 15,7% la impozitele pe salarii și venit. Contribuțiile de asigurări sociale au avansat și ele, dar într-un ritm ceva mai redus, de 12,9% (12 miliarde lei în plus) dar au coborât ca importanță în totalul încasărilor statului la 34%.
Majorarea ponderii încasărilor din TVA (a doua mare sursă de bani pentru buget), până la 20,9% din total, a fost completată de (aproape) revenirea ponderii încasărilor din accize (9,3% din total față de 9,5% în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterile în termeni nominali de 35% la TVA (cam de la 47 miliarde lei spre 64 miliarde lei) și de 15% la accize (aproximativ de la 25 miliarde lei la 29 miliarde lei) sunt de salutat.
Creșterea facturii pentru salariile bugetare – limitată la doar 1,5%
Ritmul de majorare a cheltuielilor publice s-a redus la doar 5,6% ( de la +6,7% la finele lunii anterioare), spre o treime din avansul veniturilor. Creșterea facturii pentru salariile bugetare a fost limitată la doar +1,5% (atenție, însă, cu mult sub inflația crescută la 7,94%) iar asistența socială (+6,7%) păstrată peste creșterea generală a cheltuielilor.
De remarcat și păstrarea peste media generală a sporului la sumele alocate pentru bunuri și servicii (+6,8%), în timp ce cheltuielile pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă, au avansat cu aproape 16%. Pe de altă parte, scăderea sumelor achitate pentru subvenții cu circa 5% a afectat activitatea unor operatori economici din agricultură. De reținut și scăderea cu peste zece procente a cheltuielilor de capital.
Una peste alta, e bine că s-a reușit ajustarea semnificativă a deficitului bugetar, pe fondul unor încasări favorizate de evoluția inflației, fiind șanse reale de încadrare în ținta NOMINALĂ propusă pentru finalul anului. Principala provocare pe care o vom avea de înfruntat este tentația de a lua măsuri populiste pe fondul crizei politice, măsuri care ar putea afecta nu atât rezultatul pe 2021 cât bugetul pe anul 2022.
