La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Conferință / Economia subterană – cauza fiscalității mari din economia legală

de Alexandra Pele 22.9.2015

confPovara fiscală (care se traduce prin preţuri mari şi venituri mici), birocraţia, corupţia şi nivelul precar de dezvoltare sunt cele mai importante surse care alimentează “România clandestină” – mai precis imensa economie subterană din România, care reprezintă peste un sfert din economia naţională şi care îi descurajează pe cei corecţi.

Acestea sunt principalele concluzii ale conferinței “România clandestină: de la problemele de piață ale producătorilor, la riscurile consumatorilor”, organizată de cursdeguvernare.ro cu sprijinul Camerei de Comerț și industrie a României, la care au participat: Mihai Daraban (Camera de Comerţ) Ionuț Dumitru (Consiliul Fiscal), Marius Dunca (Agenția Naţională pentru Protecția Consumatorilor), Nawaf Salameh (Alexandrion Grup), Gilda Lazăr (JTI Romania), Camelia Șucu (Piața de Gros), Mircea Ciobanu (comisar-șef – IGPR), Dan Bădin (Deloitte Romania).
Dezbaterile au fost modetare de jurnalista Lidia Moise (TVR)

Conferința a fost transmisă video-live, iar în zilele următoare cursdeguvernare.ro va publica si prezentările video ale speakerilor.

Mai jos – un tablou configurat din prezentările speakerilor (atașate, spre studiu) – pe tema economiei subterane.

Ionuţ Dumitru: Economia neagră – dimensiune, impact, cauze, consecinţe

Economia neobservată are o contribuţie de circa 22% la Produsul Intern Brut al României, potrivit calculelor Institutului Naţional de Statistică (INS), însă, alte modele o plasează la circa 28% din PIB, cu 10 puncte procentuale peste media europeană şi al doilea cel mai ridicat nivel din UE, după cel din Bulgaria, de 31% din PIB, a arătat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În prezentarea sa, care s-a axat pe identificarea cauzelor şi a consecinţelor acestui fenomen, Ionuţ Dumitru a punctat ca factor esenţial, de natură să încurajeze economia ascunsă, povara fiscală, în special cea pe muncă.

ionut-dumitruPovara fiscală pe muncă este este factorul determinant pentru mărimea economiei ascunse. Impovărător nu înseamnă neaparat mărimea taxelor, ci şi birocraţia”, a declarat el. Chiar şi cu reducerea CAS la angajator cu cinci puncte procentuale, povara fiscală continuă să fie mult mai ridicată pentru persoanele cu venituri mici decât media europeană.

„Povara pe muncă, măsurată ca impozit pe venit şi contribuţii la asigurări sociale, la un salariu de 50% din salariul mediu este semnificativ peste media europeană. La salariul mediu sunt aproape de media europeană. Mai ales pentru salariile mici, povara fiscală pe muncă este semnificativ mai mare decât cea din ţările din Europa centrală şi de est”, a punctat Ionuţ Dumitru.

Printre cauzele care duc la creşterea economiei subterane se mai numără calitatea instituţiilor, aplicarea legislaţiei fiscale, birocraţia şi corupţia, capitole la care România ocupa ultimele poziţii din clasamentele europene.

Totodată, creşterea prea rapidă a salariului minim ar putea duce la creşterea fenomenului muncii la negru.

Creşterile agresive ale salariului minim pot crea o problemă de competitivitate”, a atras atenţia preşedintele Consiliului Fiscal, arătând că în prezent acesta este de circa 42-43% din salariul mediu. Dacă ar creşte la 1.200 de lei pe lună, ar ajunge la 50% din salariu mediu şi ar clasa România pe primul loc la nivel european, alături de state precum Grecia şi Slovenia.

Deja se plusează prea mult în zona salariului minim. E adevărat, e foarte mic, dar şi salariul mediu e foarte mic. Raportul dintre salariul minim şi cel mediu e foarte important. Rişti fie să meargă la negru, fie să îi scoţi din business”, a punctat Ionuţ Dumitru.

De asemenea, nivelul economiei subterane ţine şi de nivelul de dezvoltare al economiei, a arătat economistul. „Cu cât economia este mai dezvoltată cu atât tentaţia economiei subterane este mai mică”, a precizat el. Totodată, statele unde există un grad ridicat de self-employment, fie că este vorba despre PFA-uri sau despre cei care lucrează în agricultură, spre exemplu, economia ascunsă este mai mare.

Principala consecinţă a acestui fenomen este cercul vicios în care este prinsă economia. Evaziune mare duce la bugete publice sărace, ceea ce duce la creşterea taxelor, iar o povară fiscală mai mare îi determină pe contribuabili să se orienteze către economia gri, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Mai multe informaţii despre amploarea, cauzele şi consecinţele economiei ascunse pot fi consultate în prezentarea realizată de Ionuţ Dumitru :

(Descărcați AICI prezentarea lui Ionuț Dumitru)

Nawaf Salameh, Alexandrion Grup: Industria pierde două miliarde de euro anual

Nawaf Salameh, preşedintele Alexandrion Grup, susţine că industria băuturilor alcoolice pierde în jur de două miliarde de euro anual, la care se mai adaugă zeci sau chiar sute de mii de locuri de muncă ce dispar din cauza pieţei nefiscalizate.

Nawaf SalamehÎn opinia sa, principalul vinovat este legislaţia învechită care permite oricui să producă băuturi alcoolice fără respectarea unor reglementări, cu costuri mari pentru industrie, dar şi pentru consumatori deoarece aceste produse nu sunt verificate.

„Tot cadrul legat este foarte învechit şi prin lege se face această producţie clandestină şi aşa-numită contrafăcută, 100% necontrolată fiscal.

A doua problemă este că e un pericol uriaş pentru consumatori”, a declarat preşedintele Alexandrion Grup.

El a arătat că la ora actuală există, pe de o parte, mai puţin de zece fabrici unde se produc băuturi alcoolice, iar pe de altă parte „un milion de cazane. Fiecare om poate să aibă un cazan. Unii au cazane mai mari decât ce avem noi în fabrică”.

CEO-ul Alexandrion Grup și-a susținut prezentarea cu un set de fotografii din distileriile clandestine care, alături de contrabandă și contrafacerea produselor, acoperă nu mai puțin de 90% din piața de consum.

Imaginile pot fi urmărite în prezentarea de mai jos :

(Descărcați AICI prezentarea lui Nawaf Salameh)

Gilda Lazăr, JTI: Piața tutunului are la dispoziție 6 luni pentru implementarea Directivei europene, România încă nu are reglementări. Câștigă contrabanda

Gilda-Lazar„Suntem înconjuraţi de ţări în care preţurile sunt foarte mici”, a precizat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs la JTI – astfel că în 2010, după trei creşteri consecutive de accize, piaţa neagră a ajuns la 36% deoarece consumatorii nu au reuşit să se adapteze scumpirilor şi s-au îndreptat către produsele de contrabandă, vândute în special în pieţe şi pe stradă, acolo unde poliţia locală şi jandarmeria ar putea să intervină, însă nu au competenţa să o facă.

Contrabanda cu ţigareze aduce prejudicii de circa 500 de milioane de euro anual la bugetul statului.

Marea problemă este că statul nu ajută industria să fie eficientă în combaterea contrabandei.

„Industria tutunului se zbate între supra-reglementare și lipsa reglementărilor, ambele având ca rezultat stimularea contrabandei. În prima categorie intră abundența de măsuri fiscale și cele care decurg din categoria „corectitudinii politice”. În cea de-a doua intră, paradoxal, ceea ce ar trebui să constituie transpunerea unor acte normative europene obligatorii. 20 mai 2016 este data limită până la care Directiva trebuie transpusă în legislația statelor membre și, totodată, data de la care industria trebuie să se conformeze, modificând producția potrivit noilor cerințe.

Producătorii de țigarete au nevoie de șase luni ca să adapteze procesele de producție, și dacă nu vom avea legea până la finele acestui an, s-ar putea ca, din 20 mai 2016 să fie blocată producția. Sigur că, în timp ce noi ne vom da peste cap să ne adaptăm producția, oferta de pe piața neagră va fi la fel de bogată, iar nivelul de 15,4% atins de contrabandă in luna iulie, va continua să crească vertiginos.

Anul trecut, industria tutunului a virat la buget 2,7 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă 1,75% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Bineînțeles că vorbim de producția transparentă”. – declarat Gilda Lazăr.

„Ne-am creat noi departamente care se ocupă de combaterea contrabandei și evaziunii. Avem bugete dedicate, avem programe”.

(Descărcați AICI prezentarea Gildei Lazăr)

Dan Bădin, Deloitte: Economia ascunsă și concurenţa neloială

Măsurile represive nu au avut un efect de diminuare a ponderii economiei subterane, ci mai degrabă soluţiile sistemice, a arătat Dan Bădin, partener Deloitte România. În acest sens, el a dat drept exemplu sistemul informatic prin care angajaţii din construcţii se pot înregistra online în Suedia sau programul de educaţie fiscală în şcoală a tinerilor din Turcia.

dan badinÎn opinia sa, printre măsurile care ar combate eficient extidenderea economiei subterane se numără scăderea fiscalităţii care ar avea o contribuţie de peste 50% potrivit studiilor de specialitate, reducerea reglementărilor care îi determină pe mulţi agenţi economici să ocolească legislaţia, combaterea corupţiei, reducerea birocraţiei şi tratarea contribuabililor ca parteneri.

Problema nu este doar bugetară: economia ascunsă creează o concurenţă neloială între operatorii economici, în care cel care nu îşi plăteşte taxele este favorizat, ceea ce duce la destrămarea moralităţii fiscale, a mai precizat partenerul Deloitte.

Iar chestiunea nu e doa runa ce ține strict de economie, ci are baza într-un sistem de adecvare socială a cetățeanului : deteriorarea conștiinței civice și a încrederii în instituțiile statului, a eticii fiscale.

”Mărimea economiei negre este puternic corelată cu ciclurile economice”.

(Descărcați AICI prezentarea lui Dan Bădin)

Camelia Şucu, Piaţa de Gros: Pierdem bani. Este un lucru asumat

camelia sucuOamenii de afaceri pierd bani ca urmare a concurenţei neloiale generate de economia subterană, în contextul în care afacerile de pe piaţa românească de legume-fructe continuă să fie dictate de preţ şi mai puţin de calitate, spune Camlia Şucu, antreprenor şi proprietară a Pieţei de Gros.

„Micii producători nu fac acea categorie de produse de calitate. Fac orice pentru a creşte productivitatea. Până anul acesta nu vă pot garanta că ceea ce a ajuns în pieţele de cartier, chiar şi în multe supermarketuri erau produse verificate şi produse de calitate”, a arătat Camelia Şucu.

Există, de fapt, o zonă în care, pentru a crește cantitatea, producătorii ameliorează culturile într-un mod pe care nu-l mai controlează nimeni, iar calitatea unui produs agricol scapă de orice verificare. ”Nu întotdeauna știi ce mănânci, și nu mai e vorba doar de a mânca produse sănătoase, ci chiar de a le evita pe cele periculoase”.

Antreprenoarea a adăugat că situaţia s-a îmbunătăţit, însă, producătorii care aleg calitatea aleg să îşi trimită marfa la export, unde obţin un preţ mai bun.

Marius Dunca, ANPC: Cerem sprijinul mediului de afaceri pentru combaterea contrabandei

Marius-DuncaContrabanda afectează nu doar economia, dar produsele afectează și sănătatea şi siguranţa consumatorilor, a declarat Marius Dunca, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

„Noi o vedem ca o practică comercială incorectă. Induci în eroare consumatorul care nu are toate informaţiile atunci când ia o decizie”, a precizat preşedintele ANPC.

El a făcut un apel la mediul de afaceri pentru o mai bună colaborare în ceea ce priveşte depistarea agenţilor economici care aleg să apeleze la astfel de practici.

„Cred că ar trebui o mai bună deschidere din partea instituţiilor statului spre o comunicare şi o colaborare cu mediul de afaceri. Lucrurile acestea noi nu le putem descoperi sau angajaţii statului nu le pot descoperi dacă nu veniţi dvs., mediul de afaceri, către instituţiile statului să ne spuneţi cine din domeniul dvs. de activitate nu respectă legislaţia”, a spus Marius Dunca.

Mircea Ciobanu – Acţiunile IGPR

mircea ciobanuÎn prima jumătate a anului, acţiunile de combatere a contrabandei cu ţigări ale Politiţiei Române au dus la confiscarea a circa un milion de pachete de ţigarete şi a 4.300 de kilograme de tutun, a precizat comisarul Mircea Ciobanu, şeful serviciului de combatere a finanţării terorismului şi a spălării banilor din cadrul IGPR. Procurorii DIICOT au deschis 329 de dosare penale, iar 771 de persoane au fost trimise în judecată, a mai precizat el, adăugând că măsurile reparatorii au dus la recuperarea sumei de 8,7 milioane de lei din prejudiciul creat de contrabanda cu tutun.

Mircea Ciobanu a arătat că România este atât piaţă de desfacere pentru aceste produse cât şi de tranzit.

În cadrul prezentării sale s-a referit la trei cazuri recente instrumentate de IGPR, respectiv „Operaţiunea parfum”, „operaţiunea Killer” şi „operaţiunea Horezu”.

Aceste cazuri pot fi urmărite în prezentarea lui Mircea Ciobanu.

Mihai Dărăban, CCIR: Economia neagră și dificultățile antreprenorilor

Legislaţia instabilă şi inabilitatea guvernanţilor de a răspunde nevoilor reale ale mediului de afaceri se numără printre principalele provocări identificate de Mihai Dărăban, preşedintele Camerei de Comerţ şi industrie a României (CCIR),  în keynotespeech-ul de deschidere a conferinței.

Patru din cinci antreprenori chestionaţi de CCIR s-au arătat preocupaţi de legislaţia puţin predictibilă, precum şi de amânarea unor măsuri cerute şi care ar urma să intre în vigoare, potrivit formei finale a Codului Fiscal, abia în 2017.

mihai darabanLucrurile care interesau mediul de afaceri au această aplicabilitate târzie. Nu am auzit agenţi economici care să fi pus scăderea TVA ca prioritate absolută. Am văzut mediul de afaceri vorbind despre taxa pe construcţiile speciale, despre impozitul pe dividende, despre acciza la combustibil – pentru că agentul e un custode al TVA”, a precizat Mihai Dărăban.

Oamenii de afaceri se plâng totodată de reglementările inutile şi costisitoare pe care statul le impune în diferite domenii de activitate, de dificultăţi privind forţa de muncă, dar şi de birocraţia excesivă.

Astfel, numărul companiilor active, care au depus bilanţurile, a crescut în 2014 cu circa 4.000. Totodată, numărul companiilor cu capital integral românesc şi cu o cifră de afaceri cuprinsă între 10 şi 20 de milioane de euro a crescut de la 818 la 886 în 2014. Societăţile private cu capital integram românesc şi cu o cifră de afaceri cuprinsă între 20 şi 50 de milioane de euro a ajuns la 397, faţă de 389 în 2013, la companiile cu afaceri de 50-100 de milioane de euro s-a consemnat o creştere de circa 10 firme, în timp ce numărul companiilor cu capital autohton a căror cifră de afaceri este mai mare de 100 de milioane de euro a crescut cu 30 de societăţi.

Preşedintele CCIR a precizat că mediul de afaceri a apreciat rolul DNA, acţiunile procurorilor înlesnind accesul la licitiaţiile publice. Chiar şi aşa, în domeniul achiziţiilor există în continuare probleme.

Pe SEAP sunt în continuare licitaţii cu dedicaţie: anunţi azi că în două zile atribui un contract pentru o companie care să aibă certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie în nu ştiu ce zonă a ţării. Nici dacă ai fi fratele primarului nu le-ai obţine într-un timp atât de scurt”, a arătat Mihai Dărăban.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Geronimo Brănescu, demis de la Autoritatea Sanitar-Veterinară. Lasă în urmă aproape 90% din focarele de pestă porcină ale Europei

Vladimir Ionescu

Csutak Nagy Laszlo (UDMR) a fost numit joi președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare (ANSVSA), în locul lui Geronimo Brănescu. Premierul Ludovic Orban s-a referit… Mai mult

Stiri

Germania a evitat recesiunea tehnică, dar perspectivele rămân nesigure

Adrian N Ionescu

Germania a evitat recesiunea tehnică, înregistrând  o creștere marginală a PIB de 0,1% în Trimestrul 3 / 2019 față de trimestrul anterior, potrivit datelor preliminare… Mai mult

Stiri

Lege promulgată: Alocațiile copiilor vor crește cu rata medie anuală a inflației

Vladimir Ionescu

Alocația pentru copii va fi majorată cu rata medie anuală a inflaţiei, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea adoptată în urmă cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Deficitul a depășit deja nivelul pe tot anul după doar 10 luni

Alexandra Pele

Deficitul bugetar din primele zece luni ale anului a urcat la 2,84% din PIB, peste nivelul deficitului din Legea bugetului, de 2,78% din PIB, a… Mai mult

Stiri

Profiturile Romgaz și Nuclearelectrica la 9 luni au crescut pe seama scumpirii energiei pe piața liberă

Adrian N Ionescu

Profiturile nete la 9 luni ale Romgaz (SNG) și Nuclearelectrica (SNN) au crescut cu 19%, respectiv cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut,… Mai mult

Stiri

Raportul ”10 august 2018” a fost declasificat și trimis procurorilor, dar nu va fi făcut public

Vladimir Ionescu

Raportul MAI privind intervenția forțelor de ordine la mitingul din 10 august 2018 a fost declasificat joi și trimis deja la DIICOT, unde este instrumentat… Mai mult

Europa

Capitalul chinez intră în România via Ungaria – Bank of China Hungária își deschide sucursală la București

Vladimir Ionescu

A patra cea mai mare bancă din lume, Bank of China, își va deschide o sucursală la București în decembrie. Anunțul a fost făcut de… Mai mult