fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Competitivitatea României (3). Contrast puternic între căile de transport – mult sub standardele UE – și infrastructura electronică, de top mondial

de Marin Pana 2.10.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

Calitatea infrastructurii este factorul de competitivitate la care ne-am situat încă de la aderare și stăm cel mai rău prin comparație cu statele membre UE. Ne situăm în apropierea limitei de două deviații standard față de medie ( indicatorul care măsoară cel mai adecvat din punct de vedere statistic cât de eterogene sunt statele membre UE).

(Citește și:”Competitivitatea României (1) . Cei 12 piloni ai competitivității și poziția în top”)

Ceilalți factori la care avem probleme similare de dezvoltare sunt productivitatea muncii pe persoană angajată și intensitatea energetică ( consumul de energie în kilograme echivalent petrol pentru obținerea unui euro de valoare adăugată brută). Ceea ce confirmă legătura care există între acești factori și influența nefastă a calității infrastructurii asupra rezultatelor economice.

Deși lungimea rețelelor de transport feroviar ne plasează pe locul 10 la nivel european, densitatea infrastructurii pe kilometru pătrat ne trimite spre coada clasamentului. Foste colege de bloc estic precum precum Cehia, Ungaria sau Polonia stau mult mai bine la acest capitol, în timp ce calitatea transportului feroviar este net inferioară statelor cu densități mai apropiate, precum Franța sau Italia.

Situația se repetă în ceea ce privește infrastructura rutieră.

În Romania exista 83,4 km de drumuri la o sută de kmp, în timp ce în Germania densitatea este de 180,5 km drumuri/100kmp, iar în Ungaria de 171,5 km drumuri/100kmp. Cu densități superioare, cuprinse între 127,9 km drumuri/100kmp și 164 km drumuri/100kmp mai figuează Austria, Marea Britanie, Polonia, Spania, Franța și Italia.

La capitolul căi navigabile, Romania ne claseaza pe locul 12 in Europa, cu 1.731 km, la mare distanță de Franța, unde există de circa cinci ori mai mulți kilometri de canale navigabile sau Germania, unde se poate naviga pe o distanță de peste patru ori mai mare. La acest capitol stau mai bine și Olanda (6.215 km navigabili), Polonia (3.997 km navigabili) sau Italia (2.400 km navigabili).

(Citește și: ”Competitivitatea României (2) / Cadrul instituțional: Taxarea și regimul insolvențelor penalizează afacerile ”)

Am prezentat sumar câteva cifre statistice pentru a ne putea forma o idee despre cum ne percep investitorii străini nivelul de dezvoltare al infrastructurii. De care depinde viteza de transport a materialelor și utilajelor sau capacitatea de transport în timp util a produselor finite ce ar putea fi realizate în obiectivele de investiții avute în vedere.

Dincolo de dimensiune, principala problemă apare la calitatea infrastructurii. De exemplu, viteza medie pe calea ferată la trenurile de călători a scăzut de la 86 de km pe oră în 1998 la 46 de kilometri/oră în prezent iar la trenurile de marfă viteza medie a ajuns la doar 23 de kilometri/oră. Este consecința lipsei cronice de investiții în refacerea și întreținerea liniilor deja existente. Nu mai puțin de 8.000 de kilometri de linie ferată, adică trei sferturi din total, necesită reparații capitale.

Rețeaua de șosele însumează 84.185 km, dar mai puțin de o treime ( 27.665 km ) reprezintă drumuri modernizate iar peste două cincimi (34.132 km) drumuri pietruite și de pământ. Cât despre starea tehnică, 46,5% din drumurile modernizate și 52% din cele cu îmbrăcăminți rutiere ușoare aveau durata de serviciu depășită.

Dar ceea ce contează masiv pentru competitivitatea reală sunt drumurile naționale, care însumează doar o cincime din totalul rețelei de șosele (16.887 km). Dintre acestea, doar 37% sunt drumuri europene (6.263 km) și numai 550 km autostrăzi. La acestea se adaugă 255 km de drum cu trei benzi de circulație și 1.552 km de drum cu patru benzi, adică foarte puțin față de necesitățile reale.

Iar ritmul în care se construiesc autostrăzi rămâne foarte scăzut, din lipsa finanțării și a probelemelor apărute la derularea contractelor încheiate în ultimii ani. Cert este că în 2013 ar trebui realizați în plus doar 150 km de autostradă din cei 342 km aflați în execuție.

Prin contrast, infrastructura electronică – de top mondial

Prin contrast, devoltarea rețelelor de date pe baza celor mai recente tehnologii disponibile ne plasează în topul mondial. Potrivit Net Index, un oraș din Romania, Timișoara, deține recordul mondial pentru cea mai mare viteza a Internetului. Alte orașe, precum Constanța ( locul 14), Cluj-Napoca ( locul 16), București (locul 18) și Brașov (locul 29) conturează imaginea unui domeniu în puternică ascensiune.

Practic, specialiștii români, deja recunoscuți în domeniul soft, și firmele de IT care activează la noi au la dispoziție și suportul infrastructurii pentru un domeniu în care să fim competitivi pe plan mondial. Ce-i drept, la nivel național, România apare doar pe locul opt în lume la viteza de conexiune (urmare a mediei naționale afectate de legături ceva mai puțin rapide pe tot teritoriul, nu doar în orașele mari).

Chiar și așa, depășim țări precum Coreea de Sud sau Suedia, în timp ce podiumul mondial este ocupat de țări relativ mici, precum Hong-Kong, cu 48,61 Mbps, Lituania, cu 28,18 Mbps și Taiwan cu 37,78 Mbps.

Media țărilor membre ale UE la viteza de Internet este de 18,81 Mbps, adica aproape de două ori mai mică decât în țara noastră.

Una peste alta, media între infrastructura terestră și cea electronică ne așează într-o poziție ușor sub medie dar bizară la nivel de competitivitate. Valoarea adăugată brută semnificativă adăugată în sectorul serviciilor informatice este esențială pentru dezvoltarea țării. Dar ea nu poate ține loc și nici nu poate constitui o scuză pentru creșterea eforturilor de aducere a drumurilor la nivelul european, cel puțin pe coridoarele strategice care să ne conecteze cu axele nord-sud și est-vest ale continentului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2013

2 comentarii

  1. Un prieten
    3.10.2013, 10:14 am

    Cauza: retelele rutiere si CF sunt realizate si administrate de catre sat, respectiv cele informatice de catre privati.

  2. Nelu Stiuca
    3.10.2013, 2:18 pm

    Lipsa unei STRATEGII NATIONALE de DEZVOLTARE si a Strategiilor sectoriale de dezvoltare creeaza in societate numai dezechilibre, lipsa de armonie, neconcordante si disfunctii.Toate acestea se datoreaza “Clasei politice conducatoare” care este dominata de IMPOSTURA si MACHEAVELISM. De unde sa se produca normalitate si progres.

Lăsați un comentariu


Stiri

Harta politică a alegerilor locale: cine a câștigat Consiliile Județene, structura noului Consiliu General al Capitalei

Razvan Diaconu

La președinția consiliilor județene, PSD are reprezentanți în 20 de județe, PNL a câștigat în 17, iar UDMR în patru. La alegerile locale din 2020… Mai mult

Stiri

A căzut baronul Oprișan – Cătălin Dumitru Toma (PNL) a câștigat șefia CJ Vrancea

Razvan Diaconu

Cătălin Dumitru Toma (foto), senator PNL, va fi noul președinte al Consiliului Județean Vrancea, anunță Digi 24. Funcția de președinte CJ Vrancea a fost ocupată… Mai mult

Stiri

Exit-poll București: 47,8% Nicușor Dan, 38,2% Gabriela Firea. PNL și USR-PLUS câștigă sigur 3 din cele 6 sectoare

Razvan Diaconu

Nicușor Dan – 47,8%, Gabriela Firea – 38,2% – este rezultatul exit-poll-ului la finele zilei de 27 septembrie la alegerile locale pentru Capitală. Traian Băsescu… Mai mult

Europa

Ultraconservatorii iranieni susțin că Iranul are o nouă rachetă balistică

Iulian Soare

Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Iranului, au dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică anti-navă, cu o rază de acţiune “probabilă” de peste 700 km, pe… Mai mult

Europa

Ciocniri armate între Armenia și Azerbaijan: Turcia a anunțat că sprijină Azerbaidjanul. Bogdan Aurescu: Evoluția situației este tulburătoare

Iulian Soare

Ciocniri armate între forțele azere și cele armene au izbucnit duminică, ca urmare a reaprinderii conflictului privind regiunea Nagorno-Karabakh, disputată de cele două țări. Armenia… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de pacienți Covid-19 în terapie intensivă, de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Duminică 27 septembrie, la terapie intensivă sunt internați 535 de pacienți infectați cu noul coronavirus (COVID – 19), cel mai mare număr de pacienți în… Mai mult

Europa

Referendum: Elvețienii au respins proiectul împotriva liberei circulații a în UE

Iulian Soare

Alegătorii elvețieni au respins într-o mare proporție  încercarea unui partid de dreapta de a determina renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană care permite libera circulație… Mai mult