Lipsesc mai mult de 1500 miliarde de euro în conturile companiile energetice europene (fără cele britanice), sume necesare ca să le acopere expunerea bursieră la tranzacțiile de achiziții de gaze, potrivit estimărilor grupului energetic norvegian Equinor.
Pentru achizițiile de gaze la termen prin intermediul instrumentelor derivate futures, care se fac la bursele de specialitate, acestea cer participanților o marjă din valoarea tranzacțiilor (garanție). Marjele au crescut odată cu scumpirea gazelor cu peste 400% în ultimul an, iar bursele cerut astfel de au adresat „apeluri în marjă” tot mai mari cumpărătorilor.
„Este o funcție de preț și continuă să crească și să tot crească”, a spus Helge Haugane, vicepreședinte al Equinor. Fenomenul reclamă intervenția guvernelor, a adăugat expertul norvegian, citat de Reuters.
Suma estimată mai sus este de 46 de ori mai mare decât cea promisă de guvernele Finlandei și Suediei, de exemplu, pentru garantarea unor credite pentru companiile lor energetice, de 10, respectiv 23,2 miliarde de euro.
Funcționarea pieței este îngreunată de lipsa de bani.
„Piața poate funcționa mult mai bine decât în acest moment, când participanții nu au suficiente lichidități pentru a face operațiunile”, a spus Helge Haugane, cu prilejul conferinței internaționale Gastech, de la Milano.
Singura soluție pe termen scurt: reducerea cererii
Expertul de la Equinor crede că reducerea pe scară largă a cererii este singura soluţie fezabilă pe termen scurt la criza energetică a Europei, dacă Rusia va întrerupe întreaga aprovizionare cu gaze.
Problema fundamentală nu ar fi rezolvată dacă s-ar aplica o propunere de a impune un plafon de preţ pentru gazele importate în Uniunea Europeană şi pentru gazele folosite la producerea de energie electrică – potrivit vicepreședintelui Equinor.
„Dacă livrările ruseşti se opresc complet, reducerea cererii trebuie să fie şi mai mare decât ceea ce am încercat până acum şi nici un plafon de preţ sau altă măsură similară nu poate rezolva problema fundamentală”, a spus Helge Haugane.
Susținătorii plafonării prețurilor spun că aceasta va împiedica o parte din tranzacțiile cu derivate, pentru a se Evita apelurile în marjă.
Reducerea cererii, însă, „este o muncă politică foarte grea pentru cei care pot face ceva în acest sens… dar nu există altă soluție pe termen scurt”, spune expertul de la Equinor.
În iulie, UE a cerut celor 27 de state membre să reducă în mod voluntar cererea de gaze cu 15% în această iarnă, cu posibile reduceri obligatorii în caz de necesitate. Cu toate acestea, guvernele întârzie să aplice recomandarea.
Miniştrii UE vor discuta vineri o serie de opţiuni, inclusiv cea a unui plafon de preţ pentru gazele importate, un plafon de preţ pentru gazele utilizate pentru producerea de energie electrică sau eliminarea temporară a centralelor pe gaze din sistemul actual al UE de stabilire a preţurilor energiei electrice.
***