Comisia Europeană solicită României să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB în următorii trei ani, înghețarea cheltuielilor publice, precum și o strategie pentru atingerea acestor obiective până pe 15 septembrie, se arată în recomandările publicate de executivul european miercuri.
“Depășirea valorii de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat a fost rezultatul unei acumulări constante de dezechilibre bugetare, cauzată de politica fiscal-bugetară expansionistă aplicată începând din 2016, într-o perioadă de creștere economică puternică”, avertizează Comisia.
Premierul Florin Cîţu a declarat miercuri că strategia fiscal-bugetară anunțată de Guvern, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană.
(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)
„Aș vrea să anunț că cei de la Comisia Europeană au publicat și recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru România. Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală. Deci, există încredere în ceea ce am spus că facem, în reformele pe care le vom face în perioada următoare. Acea scădere a deficitului este acceptată de Comisia Europeană”, a declarat Florin Cîțu la Palatul Victoria.
La 2 iunie 2021, CE a recomandat adoptarea unei recomandări a Consiliului privind corectarea deficitului excesiv al României până în 2024. Conform acestei recomandări, România ar trebui să atingă o țintă de deficit public global de:
- 8,0 % din PIB în 2021,
- 6,2 % din PIB în 2022,
- 4,4 % din PIB în 2023 și
- 2,9 % din PIB în 2024,
Aceasta este conformă cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4 % în 2021, 1,3 % în 2022, 0,9 % în 2023 și 0,0 % în 2024.
(Citiți și:”Calendarul ideal al României de încasare a banilor din PNRR pe 5 ani: ce ne poate da peste cap”)
Aceasta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,7 % din PIB în 2021, 1,8 % din PIB în 2022, 1,7 % din PIB în 2023 și 1,5 % din PIB în 2024.
Consiliul UE stabilește ziua de 15 octombrie ca termen-limită pentru adoptarea unor acțiuni eficiente în conformitate cu Regulamentul privind Consolidarea Supravegherii Pozițiilor Bugetare. Ulterior, România ar trebui să raporteze semestrial progresele privind implementarea recomandărilor, până la corectarea deficitului.
***
