În situația în care României îi va fi acceptat la Bruxelles Planul Național de Reformă, în țara ar urma să intre 29,2 miliarde euro. E cifra repetată la nesfârșit în ultima lună de politicieni și stabilită din capul locului.
Sunt necesare însă două precizări:
- Banii pot fi accesați și vor fi trimiși statelor membre în 2 tranșe anuale, după un calendar precis stabilit pentru perioada 2021 – 2026
- Sumele prevăzute sunt cele ideale: asta înseamnă că statul are toate proiectele asumate în calendarul de implementare, că au fost atinse obiectivele de etapă și că nu există nicio suspiciune de fraudă
Socoteala de la București și socoteala de la Bruxelles
Comunicarea oficială prezintă în România următoarele date: Prin Mecanismul european de Redresare, României i-au fost alocate pentru PNRR 29,17 miliarde euro (în scădere față de suma alocată inițial de 30,5 miliarde euro în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană).
Structura alocărilor este: 14,248 miliarde euro granturi, 14,935 miliarde euro credite.
(Citiți și: ”Premierul a aflat la Bruxelles ce poate intra și ce nu în planul de relansare. Florin Cîțu: ”Nu facem totul prin PNRR”)
Cele 29,2 miliarde euro menționate de oficialii români sunt exprimate în euro la valoarea din 2018, dar plățile se vor face în prețuri curente, adică vor fi mai mari, fiind actualizate cu inflația. În plus, PNRR reprezintă doar o componentă a instrumentului NGEU, sumele alocate României pe celelalte componente urcând valoarea total accesibilă la 32,63 miliarde euro.
Banii urmează să fie transferați statelor membre în tranșe anuale. Cum Comisia Europeană nu a prezentat public până la această dată un calendar al transferurilor către statele membre, Bruegel a făcut acest lucru pentru întreg instrumentul Next Generation EU.
Calendarul pe ani al României (în mld. euro prețuri curente)
De remarcat: componenta de creditare este accesibilă numai până în 2025.
Statele membre pot depune cererile de plată pentru proiecte până cel târziu la data de 31 decembrie 2023, plățile urmînd să fie efectuate până cel târziu la data de 31 decembrie 2026.
Alocările din anul 2021 sunt garantate, cele 3,96 miliarde reprezentând avansul pe care România îl primește de la Comisia Europeană pentru PNRR. Acest avans ar putea fi primit până la sfârșitul lunii iulie (varianta optimistă) sau în octombrie (varianta realistă).
Restul banilor sunt însă incerți.
Reformele fără de care se pot rata banii PNRR și verificarea lor
România încă nu a depășit primul obstacol – mai are o săptămână să populeze PNRR cu proiecte fezabile care să acopere întreaga sumă alocată pentru că doar așa poate miza în continuare pe întreaga sumă de 29,2 miliarde.
Odată depășită această barieră (plus cea formală, reprezentată de acordul pe care Consiliul trebuie să îl dea până cel mai târziu în august pe toate cele 27 de planuri naționale) încep alte probleme:
De 2 ori pe an, pentru a avea acces la următoarea tranșă de finanțare, autoritățile naționale trebuie să certifice că fiecare proiect în curs de implementare a atins obiectivele de parcurs asumate prin PNRR. Iar Comisia urmează să valideze concluziile autorităților române înainte să elibereze următoarea tranșă.
Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, România trebuie în paralel să instituie și o serie de reforme.
(Citiți și: ”Cosmin Marinescu: Investiții și reforme – cheia rezilienței și provocarea PNRR”)
Unele dintre acestea, cu influență directă asupra calității PNRR, sunt în teorie relativ ușor de impus:
- Decarbonizarea transporturilor – introducerea principiilor verzi de taxare, un nou sistem de taxare a transportului rutier și promovarea transportului cu emisii zero.
- Energie regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței energiei electrice.
- Îmbunătățirea cadrului de achiziții publice
- Revizuirea cadrului întreprinderilor publice pentru a îmbunătăți guvernarea corporativă
Alte reforme angajate sunt însă mult mai greu de obținut din cauză că ”lezează” diverse interese politice. Vorbim de:
- Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anticorupției
- Revizuirea sistemului salarizării publice pentru a limita creșterile de anvelopă salarială
- Reforma sistemului de pensii, care să asigure echitate și sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung
- Îmbunătățirea guvernanței locale
Când discutăm de reforme, o precizare e importantă: dacă acestea nu se fac, atunci de la Bruxelles se va opri și robinetul cu fonduri de redresare.
Ultimul obstacol, dar nu cel din urmă, îl reprezintă capacitatea Guvernului de a-și respecta calendarul asumat de reducere a țintei de deficit, care ar trebui să coboare sub 3% în 2024.
Această capacitate va fi direct influențată de puterea de a impune alte reforme, cea mai importantă fiind adoptarea de măsuri pentru creșterea veniturilor din taxe și impozite, optimizarea cheltuielilor și stabilitatea cadrului fiscal.
Nota metodologică
Consiliul european special din iulie 2020 a definit suma totală a angajamentelor financiare ale Next Genration EU (NGEU) la prețurile din 2018. În baza estimărilor existente, Comisia a alocat între țări un buget total de 750 miliarde euro atribuit acestui instrument temporar de redresare, dar nu a inclus defalcarea anuală pe fiecare țară în prețurile curente în euro.
Think-tankul Breugel rezolvă acest mister, experții săi realizând o estimare a sumele a plăților anuale NGEU către fiecare țară membră UE, în perioada 2021 și 2026.
Aceste plăți anuale vor fi făcute în euro la prețul curent (sau, pentru a simplifica exprimarea, în euro) nu în prețurile ipotetice ale euro estimate în 2018. Conform practicilor bugetare ale UE, o rată anuală medie a inflației de 2% este utilizată pentru a traduce prețurile în euro din 2018 în prețuri actuale în euro, fără a se ține seama de inflația propriu-zisă.
Spre exemplu, folosind o rată a inflației de 2%, 100 de euro din 2018 ar însemna 106 euro în 2021 și 117 euro în 2026, primul și respectiv ultimul an în care se vor face plăți în cadrul NGEU.
Potrivit calculelor, suma totală de 390 de miliarde de euro din 2018, decisă de Consiliul European pentru granturi și garanții înseamnă plăți efective de 420 de miliarde de euro. Acest lucru înseamnă că UE va împrumuta 420 de miliarde de euro și nu valoarea la prețurile din 2918, de 390 de miliarde de euro (dacă presupunem că vor fi făcute toate plățile, ceea ce nu este deloc cert).
(Citiți și: ”Statele UE cu PNRR-uri aprobate în aprilie vor primi primele finanțări în iunie – oficial portughez”)
În privința împrumuturilor, încă nu se știe cu certitudine care țări vor apela la acestea. Presupunerea este că acele 17 state care au împrumutat bani și în cadrul facilității SURE, pentru sprijinirea păstrării locurilor de muncă, vor apela și la creditele din cadrul NGEU.
Nu este clar nici dacă aceste state vor împrumuta suma maximă admisă, de 6,8% din Venitul Național Brut (VNB).
Ce este Next Generation EU și ce componente are
NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. Componentele acestuia sunt:
- Mecanismul de redresare și reziliență: elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
- Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-UE), 47,5 miliarde EUR. Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Fondurile vor fi direcționate către:
– fondul european de dezvoltare regională (FEDR)
– Fondul social european (FSE)
– Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD)
Aceste fonduri suplimentare vor fi puse la dispoziție în perioada 2021-2022. - NextGenerationEU va suplimenta în același timp fondurile pentru alte programe sau fonduri europene, cum ar fi Orizont 2020, InvestEU, dezvoltarea rurală sau Fondul pentru o tranziție justă (JTF).
Un răspuns
1.In lipsa unui „proiect de tara”, a carui parte sa devina acum PNNR-ul, domneste o harababura generala in realizarea tuturor obiectivelor acestuia.
Daca Presedintele PNL Ludovic Orban evalua si promova „proiectul de tara” pe care i l-am propus personal, de la PNRR se urmarea (si realiza) acum accelerarea digitalizarii si partea de „energie verde”.
Restul „reformelor” erau parte a proiectului de tara, fiind deja in desfasurare sau in stadiu finalizat, incit nu puneau sub semnul intrebarii alocarea granturilor!In consecinta, in lipsa proiectului exista toate „conditiile” (negative) ca o parte din banii gratuiti sa nu fie alocati Romaniei!
2.In ce priveste creditele, ele nu vor fi cu siguranta accesate, deoarece in lipsa unui „program (foarte) concret de dezvoltare economica si industriala” sume importante, de ordinul celor 15 miliarde de Euro nu pot fi utilizate.Ori, un astfel de program economic nu exista de 3 decenii si inafara unui PROIECT DE TARA este irealizabil!
3.Formalismul si defectuozitatea programelor de guvernare postdecembriste, axate numai pe cirpeli economice si legislative isi platesc astazi INEGRAL politele, prin esecul institutional si constructiv economic.
Proiectul de tara ar fi lansat deja reconstructia industriala, astfel ca obiectivele PNRR aveau spatiul industrial in care sa articuleze constructia de sosele si autostrazi.Tranzitia verde la echipamente pentru autovehicole electrice, baterii si la tehnologia cu hidrogen nu se pot conexa si realiza in spalatoriile auto sau cu turismul la tara, etc., sustinute de stat ca nivele (mediocre) de dezvoltare, non industriala.
Sper ca in final, cel de sus va da Romaniei, „mintea cea de pe urma a lui orban”…
Prof. Caliman I. Eugen.
autor: proiect de tara.
PS.
In cazul ratarii de catre liberali a PNRR, ramine sansa de „avarie” – de a solicita si obtine aminarea depunerii unor proiecte fezabile, prin necesitatea evaluarii si promovarii PROIECTULUI DE TARA – care sa-l cuprinda (integral) si sa asigurea realizarea „reformelor” dispusa de UE.