Comisia Europeană a prezentat luni noul ”Instrument pentru situații de urgență al pieței unice” (SMEI), cu ajutorul căruia Bruxelles intenționează să proteja lanțurile de aprovizionare în perioadele de criză.
Acest instrument, dacă va fi adoptat de Consiliu în forma propusă, va da Comisiei puteri să intervină în economie.
O perspectivă care îngrijorează mediul de afaceri chiar și în condițiile în care instrumentul este menit, oficial, să asigure că bunurile esențiale pot circula în UE chiar și în timpul unei situații de urgență.
(Citește și: ”O caracatiță a economiei planificate” – companiile resping planul Comisiei Europene de prevenire a crizelor de aprovizionare”)
Planul conceput de Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, s-a confruntat și cu opoziție internă.
Acesta este motivul pentru care nu a fost anunțat pe 13 septembrie, așa cum era prevăzut inițial. Planul ar fi trebuit să ocupe un punct central în discursul din 14 septembrie al președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii.
Ce poate face Comisia cu Instrumentul pentru situații de urgență
Noul instrument va oferi executivului UE noi puteri, inclusiv aceea de a solicita statelor membre să facă stocuri de bunuri/materiale critice sau companiilor să acorde prioritate anumitor comenzi.
Cumva previzibil după situațiile întâlnite în pandemie, Comisia va putea impune ridicarea interdicțiile de export în interiorul UE.
În stare de urgență, firmele vor trebui să dezvăluie informații privind capacitățile de producție și stocurile de bunuri relevante pentru criză și să acorde prioritate comenzilor pentru bunuri cheie.
Nerespectarea deciziilor Comisiei va expune companiile la amenzi.
Ce spune mediul de afaceri
Întreprinderile consultate înainte de anunțarea acestui nou instrument european și-au declarat nemulțumirea față de planul Comisiei.
„Am fi foarte îngrijorați dacă această propunere ar fi adoptată într-o formă atât de intervenționistă”, declara la începutul lunii septembrie Martynas Barysas, director pentru piața internă la BusinessEurope, organizație patronală europeană.
„Ar putea obliga statele membre să ignore legea contractelor, să oblige companiile să dezvăluie informații sensibile din punct de vedere comercial și să-și împartă stocurile sau chiar să li se impună un anumit nivel al producției în orice tip de criză decisă de Comisie”, a spus Barysas.
Cea mai importantă preocupare pentru întreprinderi este sistemul de „comenzi cu prioritate” propus, în baza căruia Bruxelles-ul ar putea dicta ce produc companiile și cui își vând produsele, chiar dacă acest lucru ar duce la încălcarea contractelor existente.
Barysas a precizat că firmele europene ar fi de acord cu o propunere pentru introducerea unui mecanism care ar preveni repetarea turbulențelor de aprovizionare din pandemie, când unele state membre au închis granițele și au restricționat exporturile. În opinia companiilor însă planul actual este prea intruziv și ar trebui modificat astfel încât să ofere afacerilor mai multă flexibilitate.
Asigurări oficiale că instrumentul nu este o formă de economie planificată
Instrumentul „ne va oferi o modalitate incluzivă, transparentă și rapidă de a face față crizelor viitoare”, a spus vicepreședintele executiv Margrethe Vestager.
„Acest instrument este opusul unei economii planificate”, a asigurat și Comisarul pentru Piața Internă, Thierry Breton.
Comisarul pentru Piață Internă a precizat că scopul său nu este acela de a monitoriza constant jucătorii din economie.
Cum se activează Instrumentul pentru situații de urgență
Odată identificată o amenințare la adresa pieței unice, Comisia poate activa regimul de vigilență. În cele din urmă, în cazul unei crize cu un impact amplu asupra pieței unice, Consiliul poate activa regimul de urgență.
Va fi înființat un grup consultativ, format din Comisie și statele membre, pentru a evalua o anumită situație și a recomanda cele mai adecvate măsuri de răspuns.
Ce se întâmplă în regim de vigilență
În regimul de vigilență, statele membre, în cooperare cu Comisia, s-ar concentra pe monitorizarea lanțurilor de aprovizionare cu bunuri și servicii identificate ca importante din punct de vedere strategic, precum și pe constituirea de rezerve strategice în aceste domenii.
Ce se întâmplă în regim de urgență
Atunci când modul de urgență este activat, libera circulație pe piața unică va fi menținută prin intermediul unei liste negre a restricțiilor interzise și, la un nivel mai general, prin controlul consolidat și rapid al restricțiilor unilaterale.
Comisia poate recomanda, de asemenea, ca statele membre să asigure disponibilitatea bunurilor relevante în situații de criză prin facilitarea extinderii sau reafectării liniilor de producție sau prin accelerarea procesului de autorizare.
În cele din urmă, Comisia poate recomanda, de asemenea, statelor membre să distribuie rezervele strategice constituite în timpul fazei de vigilență într-un mod direcționat.
Noi norme se vor aplica, de asemenea, pentru a facilita achizițiile publice de bunuri și servicii relevante de către Comisie în numele statelor membre, atât în regim de vigilență, cât și în regim de urgență.
Măsuri de ultimă instanță în situație de urgență
În circumstanțe extraordinare și numai atunci când regimul de urgență a fost deja activat, Comisia poate utiliza instrumente care vor necesita o etapă de activare separată.
În acest caz, Comisia poate adresa operatorilor economici cereri de informații specifice, care pot avea caracter obligatoriu.
De asemenea, le poate solicita să accepte comenzi prioritare pentru produse relevante în situații de criză; ca răspuns la aceste solicitări, întreprinderile trebuie fie să se conformeze, fie să explice motivele grave care justifică refuzul.
În plus, introducerea accelerată pe piață a anumitor produse prin intermediul unor testări și acreditări mai rapide, inclusiv prin evaluarea conformității, va asigura disponibilitatea acestora în situații de urgență.
***
Urmărește-ne pe Google News
