Ca reacție la anunțul lui Vladimir Putin, conform căruia Moscova va trimite arme nucleare tactice în Belarus, până în iulie, Occidentul și Ucraina cer noi sancțiuni împotriva Rusiei. Una dintre idei, scrie Politico: rularea fondurilor Băncii Centrale a Rusiei, înghețate în Occident.
Ministerul de Externe al Lituaniei a afirmat, în week-end, că va „discuta cu partenerii săi euro-atlantici cum să reacționeze” și că „va cere adoptarea de noi sancțiuni”.
Solicitarea Lituaniei apare în perioada în care UE se gândește să ”pună la muncă” banii Rusiei – să investească active înghețate care aparțin băncii centrale ruse pentru a obține profit. Experții statelor membre urmează să analizeze marți o propunere de acest tip formulată de Comisie.
Comisia estimează randamente de 2,6% pe an
Statele membre G7, UE și Australia au înghețat împreună în jur de 350 de miliarde de dolari din activele băncii centrale ruse la începutul războiului, dintre care două treimi se crede că se află în UE. Țările membre au convenit asupra obligației de a raporta unde se află bunurile rusești înghețate în ultimul său pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, pentru a încerca să obțină o imagine mai clară a acestor fonduri.
Documentul Comisiei analizează temeiurile legale pentru investirea rezervelor valutare rusești și constată că, deși Moscova ar trebui să poată recupera capitalul inițial și orice dobândă convenită prin contract înainte ca activele să fie înghețate, orice eventual profit rezultat din investiții poate fi alocat pentru scopul de a ajuta la reconstruirea Ucrainei.
Această abordare ar necesita modificarea regimului de sancțiuni al UE pentru a permite investirea activelor băncii centrale în obligațiuni și titluri pe termen scurt și, potrivit calculelor Comisiei, ar putea genera randamente anuale de aproximativ 2,6%.
Documentul Comisiei mai afirmă că acțiuni coordonate ale G7 cu alte state ar avea „atât avantaje politice, cât și de piață”, eliminând pericolele generate de acțiuni unilaterale ale UE.
Comisia mai sugerează ca fondurile rusești să fie investite în „active lichide, bine cotate”. Investiția în acțiuni ar avea randamente mai mari, dar ar produce „implicații politice și financiare” dacă UE ar fi nevoită să acopere eventuale pierderi suferite în timpul investiției activelor.
Totuși, „pierderile nu pot fi niciodată excluse” și, prin urmare, întrebarea „cine suportă orice risc rezidual în situație… va necesita un răspuns legal clar”, scrie Comisia.
***
