Comisia Europeană (CE) este gata să renunțe la plafonarea prețurilor gazelor rusești. Va propune, însă, suprataxarea cu 33% a profiturilor suplimentare ale companiilor de cărbune și a companiilor petroliere și de rafinare, ca și plafonarea veniturilor producătorilor de energie nucleară și regenerabilă la 180 – 200 euro / MWh (1.000 kWh), potrivit Bloomberg.
Proiectul unei reglementări („instrumentul de urgență în energia electrică”), pe care CE o va propune miercuri, nu mai conține nici un plafon de preț pentru gazele rusești, potrivit The Guardian.
Planurile modificate de combatere a crizei energetice vor fi prezentate de șefa CE, Ursula von der Leyen, cu ocazia raportului privind Starea Uniunii. Vor fi puse în dezbaterea miniștrilor Energiei din țările UE în această lună, după ce mulți dintre aceștia și-au exprimat, vineri, opoziția față de propunerea Comisiei de a plafona prețurile de import al gazelor rusești.
Țările care depind aproape complet de importurile de gaz rusesc (Ungaria, Slovacia, Austria) s-au opus plafonării – vineri, mai ales după ce președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va opri de tot livrările în cazul plafonării.
Alte țări, Franța, Polonia și inclusiv România, ar prefera plafonarea prețurilor la toate importurile de gaze – variantă care displace Comisiei, care invocă eventuala scădere a competitivității celorlalți furnizori, care nu au abandonat UE.
(Citește și: „Desenul / Politica energetică a României în ultimul deceniu: scăderea producției la creșterea consumului. Și importurile”)
Țările de Jos (Olanda, cel mai mare producător de gaze din UE) și Danemarca se tem de orice plafonare, iar Germania se teme că o astfel de măsură ar diviza țările UE, ceea ce se și întâmplă, spre satisfacția liderilor ruși.
Cum ar suna mecanismul suprataxării
Companiilor din industria petrolului, gazelor, cărbunelui și rafinăriilor le-ar putea fi impusă o suprataxă de cel puțin 33% din profiturile lor brute suplimentare pe 2022, mai exact cele care sunt mai mari cu 20% față de media a trei ani începând cu 2019, potrivit surselor Bloomberg.
Profiturile în cauză pe 2022 ar putea fi de circa 5 ori mai mari, potrivit estimărilor Comisiei în documentul consultat de The Guardian.
Diferența se va transforma într-o „contribuție de solidaritate”, căci „surplusul” și profiturile „neașteptate”, nu rezultă din decizii economice dau de investiții, ci din „evoluțiile impredictibile ale piețelor energetice, ca urmare a războiului ilegal aflat în curs în Ucraina” – spune Comisia, construind un eufemism pentru operațiuni speculative.
Pe de altă parte, Executivul European are în vedere o de reducere a consumului de energie cu 10%, și o țintă obligatorie în acest sens pentru orele de vârf.
***
Urmărește-ne pe Google News
