Să se pregătească și România: Ajustare fiscală prin controlul cheltuielilor – a apărut draftul de reformă a regulilor fiscale în UE

Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerile de modificare a Pactului de Stabilitate și Creștere referitoare la deficit și datorie publică. Măsurile anunțate reprezintă o soluție de compromis între soluțiile ”liberale” gândite inițial de Comisie și viziunea ”conservatoare” a Germaniei.

(Citește și: ”Propunerile Germaniei pentru modificarea regulilor fiscale UE”)

În principiu, valorile de referință de 3% și 60% din PIB pentru deficit și datorie externă rămân neschimbate, dar statele membre nu se vor mai confrunta cu perspectiva declanșării mecanismului de deficit excesiv și a penalităților dacă depășesc aceste plafoane, ci vor trebui să adopte ”măsuri plauzibile” de ajustare fiscală.

Marea miză a Comisiei constă în finalizarea negocierilor și adoptarea modificărilor înainte de alegerile europene din primăvara viitoare.

Noutățile prezentate de Comisie: cheltuielile multianuale, singurul indicator operațional de ajustare fiscală

Propunerea Comisiei introduce trei ”valori de referință” pentru reducerea datoriilor:

• obligația de a reduce datoria cu 0,5 puncte procentuale din PIB pe an dacă o țară a depășit limitele datoriei;
• planul de reducere a datoriei nu trebuie să depășească, ideal, un interval de timp de patru ani
• problema deficitului se rezolvă simplu: cheltuielile trebuie să fie menținute sub creșterea potențială a PIB

Statele membre vor stabili propriile lor căi de ajustare fiscală. Acestea vor fi formulate în termeni de ținte de cheltuieli multianuale, care vor fi unicul indicator operațional de supraveghere fiscală.

Ajustare fiscală de minim 0,5% din PIB pe an

Pentru statele membre cu un deficit public sub 3% din PIB și cu datoria publică sub 60% din PIB, Comisia va furniza statelor membre informații tehnice pentru a se asigura că deficitul și datoria sunt menținute sub valorile de referință.

Pentru fiecare stat membru cu un deficit public de peste 3% din PIB sau cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB, Comisia va emite o „traiectorie tehnică” specifică țării. Această traiectorie va căuta să asigure că datoria este plasată pe o traiectorie plauzibilă descendentă sau se menține la niveluri prudente și că deficitul rămâne sau este adus și menținut sub 3% din PIB pe termen mediu.

Raportul dintre datoria publică și PIB va trebui să fie mai mic la sfârșitul perioadei acoperite de plan decât la începutul perioadei respective, iar o ajustare fiscală de minim 0,5% din PIB pe an va trebui implementată atâta timp cât deficitul rămâne peste 3% din PIB.

Clauze de salvare generale și specifice fiecărei țări vor permite abateri de la obiectivele de cheltuieli în cazul unei recesiuni economice severe sau în circumstanțe excepționale.

În plus, statele membre vor beneficia de o cale de ajustare fiscală mai lină dacă se angajează în planurile lor la un set de reforme și investiții care să genereze creștere durabilă și favorabilă incluziunii.

Consiliul, pe baza unei recomandări a Comisiei, va decide cu privire la activarea și dezactivarea acestor clauze.

De ce este nevoie de o reformă a Pactului de Stabilitate

Regulile fiscale ale UE conținute de Pactul de Stabilitate și Creștere au fost inițial menite să împiedice țările să cheltuiască excesiv și să tragă în jos întreaga economie a Uniunii.

Majoritatea țărilor și experților UE sunt acum de acord că regulile stricte de reducere a datoriilor sunt depășite.

(Citește și: ”Unul dintre arhitecții Pactului de Stabilitate cere revizuirea regulilor fiscale europene”)

Așa cum a demonstrat criza datoriilor suverane din UE, țintele prea ambițioase de reducere a datoriilor pot cauza mai mult rău decât bine dacă forțează țările să opereze reduceri brutale de cheltuieli, declanșând recesiuni și fără a aduce nici stabilitate, nici creștere.

Conform regulilor actuale, țările trebuie să-și reducă datoria externă la maximum 60% din PIB cu o viteză de 1/20 pe an – altfel se confruntă cu o procedură de deficit excesiv și penalități.

Pe măsură ce datoriile țărilor au crescut, viteza de reducere a datoriei a devenit nerealistă: Italia, de exemplu, are o datorie de aproximativ 140 la sută din PIB. Conform regulilor actuale, ar trebui să-și reducă datoria cu 4 puncte procentuale în fiecare an.

O reformă mult discutată

Regulile fiscale ale UE au fost suspendate la începutul pandemiei, iar suspendarea a fost extinsă la începutul războiului din Ucraina. În mai anul trecut, Comisia a decis ca regulile fiscale să fie suspendate și în 2023.

Statele membre au convenit, în principiu, să actualizeze regulile fiscale pentru a permite căi mai realiste de ajustare a datoriilor.

În jurul subiectului, s-a desfășurat un lobby intens, anunțatul demers de reformă fiind amânat doi ani la rând, în 2021 și 2022.

Franța și Italia au presat pentru reguli fiscale mai lejere, însă Germania s-a opus vehement acestui tip de propuneri

„Rezultatul este un echilibru atent, care va face datoria publică mai sustenabilă printr-o consolidare fiscală treptată și realistă”, a afirmat miercuri comisarul Vladis Dombrovskis, care a prezentat miercuri împreună cu comisarul italian Paolo Gentiloni propunerile Comisiei.

***