miercuri

7 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 septembrie, 2022

Uniunea Europeană a anunțat miercuri că scurgerile din gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, care fac legătura între Rusia și Europa, și exploziile aferente au fost rezultate ale unor operațiuni de sabotaj.

Întreruperea intenționată a fluxurilor de gaze ar duce la „cel mai puternic răspuns posibil”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fără a acuza însă Rusia de comiterea acestor acte.

Și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a pus pe seama unor acte de sabotaj scurgerile de gaze din gazoductele Nord Steam și a spus miercuri că a discutat despre protecția infrastructurii critice în țările NATO cu ministrul danez al Apărării.

O undă de șoc în Europa


În cazul în care s-ar confirma suspiciunile că Rusia s-a aflat în spatele exploziilor care au provocat luni trei scurgeri pe cele două conducte de gaz Nord Stream de sub Marea Baltică, implicațiile de securitate pentru continent ar fi de amploare, scrie Politico.

Ideea că liniile de transport ale energiei sau infrastructura de comunicații a UE ar fi acum o țintă pentru Rusia ar forța armatele europene să se pregătească pentru o extindere neașteptată a războiului din Ucraina, care le-ar putea aduce într-o confruntare directă cu marina rusă.

Marea Britanie și-a exprimat de mult timp temerile că submarinele rusești din Atlantic sau din ape nordice ar putea căuta să saboteze cablurile submarine pentru internet.
Exploziile de săptămâna aceasta fac acele temeri să pară mai puțin fanteziste și readuc în memorie Războiul Rece, cu flotele NATO și sovietice confruntându-se în Marea Baltică.

(Citiți și: ”Cum se modifică geografia gazului după sabotajele Nord Stream”)

Ce câștigă și ce pierde Rusia, ce semnal transmite sabotajul Nord Stream

Întrebarea cheie: de ce rușii și-ar sabota propriile conducte, artere vitale care, până de curând, pompau exporturi profitabile de gaze către Europa?


Răspuns simplu: conductele Nord Stream nu mai aduc și nici nu vor mai aduce venituri Rusiei. Clienții mari ai Nord Stream – Germania, în special – au renunțat la gaz rusesc, altora chiar Rusia le-a întrerupt contactele ca represalii la sancțiunile adoptate de UE împotriva sa.

Având în vedere că Nord Stream 2 nu este încă operațional și Nord Stream 1 este oprit de Rusia de la începutul lunii septembrie, implicațiile reale ale acestor incidente pentru Europa – și costul financiar pentru Gazprom și Rusia – sunt efectiv nule. Doar Rusia va deconta investiția ”proastă” în Nord Stream 2.

Semnificația importantă apare în plan geo-strategic: faptul că Rusia ar fi fost dispusă ”să ardă” principala sa punte energetică cu Vestul continentului european indică faptul că Vladimir Putin nu are de gând să oprească războiul din Ucraina. Poate chiar are de gând să escaladeze acest conflict.

Ce s-a întâmplat: rețelele seismice ale Suediei și Danemarcei au înregistrat 2 explozii

Două dintre scurgeri au avut loc pe traseul conductei duble Nord Stream 1, la nord-estul insulei Bornholm din Danemarca, iar o scurgere a fost raportată în apropierea conductei Nord Stream 2, în largul coastei de sud-est a insulei, a anunţat marţi Autoritatea Maritimă Daneză.

Un purtător de cuvânt al Comandamentului Danez al Apărării a declarat că două dintre scurgeri au avut loc într-o zonă care face parte din zona economică exclusivă (ZEE) a Danemarcei (dar nu în apele teritoriale de coastă) și una a avut loc în ZEE a Suediei.

Rețeaua seismică națională a Suediei a detectat luni două explozii distincte în zonă, una la 2:03 a.m. și a doua la 7:04 p.m., a informat postul național de televiziune SVT.

Institutul Geologic al Danemarcei și Groenlandei a anunțat că a înregistrat două evenimente în momentul raportării scurgerilor de gaz. Semnalele seismografice de la ambele evenimente „nu seamănă cu semnalele de la cutremure. Ele seamănă cu semnalele înregistrate de obicei de la explozii”, a transmis organizația.

O zonă de interdicție de 5 mile marine a fost stabilită în jurul fiecărui sit, care se află la o adâncime probabilă de 60 de metri până la 70 de metri, au declarat agențiile maritime.

Incidente precedate de apariția unor drone misterioase în apropierea platformelor norvegiene

Scurgerile de gaze din conductele Nord Stream au survenit la o zi după ce autoritățile norvegiene au cerut vigilență după ce au observat mai multe drone neidentificate în apropierea platformelor sale de petrol și gaze.

Investigațiile privind scurgerile conductei de gaz sunt în desfășurare în Danemarca și Suedia, țările ale căror teritorii se află cel mai aproape de locurile incidentului.

Avertismente anterioare emise de câteva săptămâni de Marina britanică și CIA

În iulie, Marina Regală a Marii Britanii a emis o declarație neobișnuit de specifică, anunțând că a urmărit submarine rusești de-a lungul coastelor norvegiene.

Cam în aceeași perioadă, Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite (CIA) a avertizat Germania cu privire la posibile atacuri asupra conductelor de gaz din Marea Baltică. Der Spiegel scrie, citând surse anonime, că informarea a fost transmisă în vară și că Berlinul suspectează un atac intenționat asupra celor două conducte de gaz din Marea Baltică.

Sabotarea Nord Stream se încadrează în manualul de luptă murdară al Kremlin

Având în vedere că diplomații UE sunt așteptați să discute miercuri despre incidentele de la Bruxelles, autoritățile din Danemarca și Suedia se grăbesc să stabilească exact ce s-a întâmplat.

Un act de sabotaj s-ar încadra în manualul Kremlin de acte de agresiune neasumate, menite însă să intimideze și să creeze panică. Așa au fost: otrăvirile de la Salisbury, Regatul Unit, în 2018; explozia depozitului de arme din Cehia, din 2014; exploziile de la depozitul de arme în Bulgaria, în iulie anul acesta.

Kremlin s-a arătat „preocupat de incident”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat: „Nu putem exclude nicio posibilitate în acest moment. Evident, există un fel de distrugere a conductei. Înainte de a afla rezultatele investigației, este imposibil să excludem vreo opțiune de răspuns”.

Reacții la nivel de state membre

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a spus că exploziile sunt un atac deliberat, dar nu a identificat vinovatul.

Premierul suedez Magdalena Andersson a spus că a fost „probabil un act deliberat, adică un act sabotaj”.

„Astăzi ne-am confruntat cu un act de sabotaj”, a declarat și premierul polonez Mateusz Morawiecki, adăugând: „Vedem clar că este un act de sabotaj legat de următorul pas de escaladare a situației din Ucraina.

Robert Habeck, vicecancelar german și ministru al Economiei, a subliniat gravitatea măsurilor de apărare care ar putea fi necesare. „Ne aflăm, desigur, într-o situație în care infrastructura critică este țintă potențiale. Germania este o țară care știe să se apere, iar Europa este un continent care își poate proteja infrastructura energetică”, a spus el.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: