fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Articol recomandat de UiPath Romania

Pasul decisiv: de la digitalizare, la automatizarea proceselor de lucru și a serviciilor publice. Capitol nou în Planul Național de Relansare și Reziliență

Planul Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe în următorii ani conține un capitol special dedicat proiectelor de transformare/tranziție digitală… Mai mult

14.09.2020

Europa

Bugetul multianual al UE – stadiul negocierilor: Parlamentul cere 110 miliarde în plus, Consiliul cere detalii despre noile taxe, rebate-urile se plătesc cu granturi

Negociatorii europeni se grăbesc să stabilească ultimele detalii legate de următorul Cadru Fianciar Multianual, cu obiectivul ca primii bani ai noului buget multianual să fie… Mai mult

13.09.2020

La obiect

T2 2020 – puterea de cumpărare a pensiilor majorată cu 13,4% față de același trimestru al anului trecut

În al doilea trimestru din 2020, pensia medie lunară a fost de 1.436 lei, cu 13 lei peste valoare consemnată în trimestrul precedent (+0,9%). Ajustată… Mai mult

13.09.2020

Chestiunea

Megaplanul de dezvoltare a infrastructurii – megaafacere pentru vecini: România trebuie să importe 1,8 milioane de tone de bitum

Marele plan de relansare a României pentru următorul deceniu pune în centru investițiilor infrastructura de transport, cu o alocare de 60% din suma totală. Pe… Mai mult

13.09.2020

Marile rețele de gaze care au racordat UE la viitorul Green Deal: Europa trece, pentru cel puțin 30 de ani, pe gaze. Mizele și întârzierile României

de Adrian N Ionescu , 26.1.2020

Strategiile europene de racordare la sursele răsăritene de gaze naturale au dus la schimbarea considerabilă a traseelor de aprovizionare, anticipând perioada de tranziție a folosirii gazelor, pe care avea s-o prevadă pactul ecologic european cunoscut sub numele Green Deal.

În tranziţia spre statutul de neutralitate privind emisiile de carbon, Green Deal prevede o perioadă de 7 ani, în care se va folosi instrumentul de finanţare „Fond de tranziţie corectă” de 100 de milioane de euro.

Green Deal recomandă folosirea gazelor naturale până la atingerea nivelului de neutralitate ecologică. Tranziţia ar urma să fie scurtă, faţă de orizontul acestui obiectiv stabilit în 2050, când importanţa gazelor ar urma să se reducă.

Totuși, producția globală de gaze naturale din 2040 va fi comparabilă cu cea din prezent, după ce va atinge un maxim în 2030, în scenariul (conservator)  de dezvoltare sustenabilă, spune cel mai recent Raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

Ce se întîmplă până atunci, însă?

Rusia va continua să domine importurile UE

Valoarea importurilor de gaze naturale ale UE s-a ridicat la 19% dintr-un total de 331 miliarde de euro în 2018 şi de 16,9% în semestrul 1 din 2019 dintr-un total de peste 155 de miliarde de euro, potrivit Eurostat.

Importurile de gaze naturale din Rusia au ocupat o proporţie de 39,4% din totalul imăporturilor, dar proporţia va fi schimbată şi mai mult în favoarea marelui producător de la răsărit, prin punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, previzibilă în acest an în ciuda reglementărilor europene.

(Citiţi şi: „UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei”)

Alternativele nu au capacitatea de a compensa dependența de gazele rusești.

Ponderea gazelor norvegiene este în scădere pronunţată şi va mai trece vreme până când resursele arctice vor fi mai intens fructificate. Importul din Marea Caspică încă nu constituie un rival ameninţător pentru cel din Rusia şi aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate (LNG), arabe sau americane.

Marile trasee ale gazelor din Est spre Europa

Nord Stream 2 se va adăuga, în acest an, inaugurării a două gazoducte regionale majore, în ultimele săptămâni : TurkStream şi Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP).

Cel dintâi aduce gazele rusești direct Germaniei, cel de-al doilea vine tot din Rusia, prin Turcia, de unde urmează să ajungă în Serbia şi Ungaria, prin Bulgaria, iar al treilea aduce Europei gaze din azere din Marea Caspică.

Un al patrulea gazoduct european, Trans Adriatic Pipeline (TAP) va duce gazele din Rusia şi cele din regiunea Caspică până în Italia.

În a doua zi a anului, Grecia, Israel și Cipru au semnat acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului East Med, care va aduce prin Mediterana din zăcământul israelian Leviathan, dar ar putea aduce şi gazele din bazinul cipriot recent confirmat.

România a ratat  finalizarea în 2019 a sectorului românesc al celui de-al patrulea mare gazoduct regional, BRUA, amânată pentru sfârşitul acestui an.

Capacitatea marilor trasee

Gazoductul Nord Stream 2 este proiectat să ducă în Germania 55 de miliarde mc anual prin cele două linii şi va dubla capacitatea Nord Stream 1, intrat în funcţiune deja din 2011.

TurkStream aduce 15,75 miliarde de metri cubi de gaze rusești în Turcia și, o parte, deja în Bulgaria. Capacitatea se va dubla.

(Citiți și: „A început livrarea prin TurkStream, Grecia și Macedonia de Nord au început deja să primească gaze naturale rusești”)

Bulgaria a semnat acordul de construcție a unei conducte spre Serbia, pe care speră să o finalizeze în acest an și care să transporte mai ales gaze rusești dar și din cele ce vin prin TANAP.

Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) aduce gaze naturale din marele zăcământ azer Shah Deniz II din Marea Caspică. În Europa vor ajunge circa 10 miliarde de metri cubi anual, iar în Turcia se vor opri 6 miliarde mc. Capacitatea totală va creşte după noi investiţii la 31 de metri cubi.

(Citiți și: „Gazele din Caspica au pornit spre Europa: Gazoductul TANAP, care ocolește România, a fost inaugurat”)

Gazele care vin prin TANAP vor ajunge până în Italia printr-un alt gazoduct, Trans Adriatic Pipeline (TAP), care aeste aproape gata și va deveni operațional în acest an.

Trans Adriatic Pipeline (TAP) va avea o capacitate de transport de 10 miliarde de metri cubi și va acoperi circa 33% din nevoia de gaze a Bulgariei, 20% din cea a Greciei și 10,5% pentru Italia.

(Citiți și: „Gaze din Caspica pentru UE: Gazoductul TAP este gata în proporție de 90%, BRUA întârzie”)

Mizele mai mici şi întârzierile României

Pentru comparație, BRUA permite în prima fază transportul de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze în relaţia cu Bulgaria şi 1,75 miliarde de metri cubi în relaţia cu Ungaria (4,5 miliarde mc, în final).

(Citiți și: „Transgaz – BRUA: Un an întârziere la finalizarea sectorului românesc al gazoductului pan-european: decembrie 2020”)

BRUA ar trebui să lege Bulgaria, România  și Ungaria de hub-ul de la Baumgarten din Austria, dar Ungaria și-a arătat clar intenția de a opri gazoductul pe teritoriul său.

Pentru gazele din Marea Neagră care ar fi trebuit să ajungă și în BRUA, data începerii investiţiei în exploatarea zământului românesc Neptun Deep este greu de prevăzut, după retragerea Exxon Mobil.

Rezervele Neptun Deep sunt estimate între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.

Operatorul reţelei naţionale de gaze naturale Transgaz (TGN) mai este implicat şi în proiectul Eastring un gazoduct cu o capacitate iniţială de 20 de miliarde de metri cubi, care ar urma să lege Bulgaria (respectiv, indirect, Turcia), România, Ungaria, Slovacia și Cehia.

Proiectul a fost inițiat în 2014, când Rusia a renunțat la Southstream, dar nu au fost înregistrate progrese notabile, mai ales că nu este clară complementaritatea cu BRUA. Transgaz ar trebui să investească în proiect 1,6 miliarde de euro.

Transgaz are proiecte de investiţii de circa 4 miliarde de euro în următori ani şi, în afară de BRUA, dintre proiectele de interconectare regională se remarcă dezvoltarea celor cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Bulgaria.

Continuarea până la Chişinău a gazoductului care pleacă de la Iaşi a primit un nou impuls după preluarea de către Transgaz a operatorului sistemului de transport din Republica Moldova (Vestmoldtransgaz).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Belarus / Sute de arestări la protestul femeilor

Iulian Soare

Forţele de ordine au arestat, sâmbătă, sute de persoane la o manifestație a femeilor organizată la Minsk. La marş au participat aproximativ 2.000 de femei… Mai mult

Europa

Comisia Europeană pregătește atribuții suplimentare pentru a penaliza giganții tech: aceștia ar putea fi obligați să se scindeze

Iulian Soare

Comisia Europeană dorește atribuţii suplimentare pentru a putea penaliza marile companii din domeniul tehnologiei, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), citată de Agerpres. Planul propus… Mai mult

Europa

Ministrul britanic al Sănătății: O nouă carantină totală nu poate fi exclusă, dar nu-mi doresc acest lucru

Vladimir Ionescu

Un al doilea “lockdown” la nivel naţional este una dintre soluţiile luate în calcul pentru a opri răspândirea noului tip de coronavirus, a declarat duminică… Mai mult

Europa

Sindicate ale bugetarilor din Germania anunță greve de avertisment – solicită o creștere salarială de 4,8%

Iulian Soare

Angajaţii din sectorul public german intenţionează să declanșeze o serie de greve de avertisment, în câteva regiuni, începând de săptămâna viitoare, pentru a obține o… Mai mult

Stiri

SUA a reinstituit unilateral sancțiunile ONU împotriva Iranului. Reacția Teheranului

Iulian Soare

Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunţat în cursul nopții de sâmbătă spre duminică reintroducerea unilaterală a tuturor sancţiunilor ONU împotriva Iranului şi a… Mai mult

Europa

Comisia Europeană îndeamnă statele membre să grăbească instalarea rețelelor 5G – în special, să nu amâne acordarea frecvențelor

Iulian Soare

Comisia Europeană a publicat vineri o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare… Mai mult

Stiri

SUA acuză Hezbollah că a stocat nitrat de amoniu în Europa și cere anchetă transparentă la Beirut

Vladimir Ionescu

SUA au acuzat vineri Hezbollah că şi-a înmulţit “ascunzătorile de nitrat de amoniu” în mai multe ţări europene, părând să sugereze o posibilă legătură între… Mai mult