China vizează o creștere economică de „aproximativ” 5% în acest an, și va demara reforme structurale pentru a-și schimba modelul de creștere economică, va reduce din supracapacitatea de producție, va dezamorsa riscurile din sectorul imobiliar și va reduce din cheltuielile nejustificate ale administrațiilor locale, a declarat marți premierul chinez Li Qiang, citat de Reuters.
Premierul Li a prezentat marți un raport asupra stării națiunii cu ocazia începerii lucrărilor Congresului Național al Poporului (CNP) – organul legislativ al Chinei, în Marea Sală a Poporului din Piața Tiananmen din centrul Biejingului.
Ținta de creștere – cea mai scăzută din ultimele decenii – este identică cu cea de anul trecut, dar analiștii avertizează că va fi mai greu de obținut anul acesta decât în 2023, din cauza efectului de bază. Creșterea din 2023 s-a raportat la o economie lovită de pandemia de Covid, ceea ce nu mai este cazul în 2024.
În plus, economia va necesita stimulente guvernamentale substanțiale pentru a-și atinge ținta de creștere, deoarece țara rămâne dependentă de investițiile bugetare în infrastructură ceea ce a dus la acumularea unor datorii uriașe din partea municipalităților.
5% – O țintă (prea) ambițioasă pentru 2024
Aproape toți economiștii chestionați de Bloomberg înainte de începerea Congresului Poporului anticipau că Beijingul va anunța o țintă de creștere similară cu cea de anul trecut. Economiștii intervievați într-un sondaj separat au spus că o creștere economică mai realistă pentru 2024 se situează în jur de 4,6%.
„5% este rata de creștere pe care conducerea Partidului Comunist Chinez o consideră necesară pentru a menține economia în funcțiune precum precum și numărul de locuri de muncă”, spune Chong Ja Ian, profesor asociat de științe politice la Universitatea Națională din Singapore, despre obiectivul creșterii anunțat pentru 2024.
Investitorii urmăresc cu atenție cele „Două sesiuni” din acest an ale Congresului Național al Poporului (un fel de Marea Adunare Națională) și ale Comitetului Politic Consultativ al Poporului Chinez, organul consultativ superior, pentru a desluși modul în care președintele Xi intenționează să abordeze relansarea economiei.
Economia chineză sufer de dezechilibre structurale
Raportul prezentat de premier celor aproape 3.000 de delegați ai CNP din Marea Sală a Poporului din Beijing reprezintă principalul discurs din timpul celor Două Sesiuni, marcând cele mai importante obiective economice anuale asumate de partid și dând direcția pentru factorii de decizie pentru restul anului.
„Ne așteptăm la un nivel moderat de susținere a politicilor, având în vedere un efect de bază nefavorabil, un sentiment general de pesimism și scăderea pieței imobiliare, atingerea țintei de creștere de 5% în acest an este dificilă”, a spus Lynn Song, economistul șef al ING China, într-o notă trimisă investitorilor.
O redresare fragmentată a economiei după pandemia de Covid-19 a evidențiat dezechilibrele structurale profunde ale Chinei, de la consumul slab al gospodăriilor la randamentele din ce în ce mai mici ale investițiilor și prăbușirea cererii de creditare, ceea ce au înmulțit apelurile pentru adoptarea unui nou model de dezvoltare.
Criza imobiliară, deflația tot mai puternică, prăbușirea pieței de capital, gradul de îndatorare excesiv al autorităților locale și înmulțirea acțiunilor de protest ale muncitorilor nemulțumiți de scăderea nivelului detrai pun presiune pe liderii chinezi de a găsi soluții cât mai rapide.
„Lebedele negre”
„Nu ar trebui să excludăm scenariile cele mai puțin favorabile și să fim pregătiți pentru a rezista tuturor riscurilor și provocărilor”, a mai spus premierul Li. „În special, trebuie să continuăm transformarea modelului de creștere, implementarea de reforme structurale, îmbunătățirea calității și a eficienței”.
Nu au fost furnizate detalii imediate cu privire la schimbările pe care China intenționează să le implementeze în perioada imediat următoare.
La stabilirea țintei de creștere, factorii de decizie „au luat în considerare nevoia de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă și veniturile și de a preveni și dezamorsa riscurile, a spus premierul Li, adăugând că China intenționează să aibă o politică fiscală și monetară „prudentă”.
Deficit bugetar de 3%
China și-a planificat să aibă un deficit bugetar de 3% din PIB, în scădere față de 3,8% revizuit anul trecut.
Deși, în general, în conformitate cu așteptările, observatorii pieței de capital locale sperau probabil la „o creștere a deficitului fiscal oficial ca indiciu privind sprijinul acordat pieței imobiliare și a altor sectoare economice”, a declarat Derek Tay, șeful departamntului de investiții la Kamet Capital.
El consideă că China are încă alte instrumente fiscale la îndemână, dar, după cum s-a anunțat la sfârșitul anului 2023, intenționează să se împrumute cu 1 trilion de yuani (139 de miliarde de dolari) în obligațiuni speciale de trezorerie pe termen ultralung, care nu sunt prinse în buget. Însă impactul economic privind impulsionarea economiei va fi modest, în cel mai bun caz. China are nevoie de finanțare de trilioane de dolari pentru a relansare o economie care lâncește și e pe puncul să intre în contracție.
Creșterea cheltuielilor militare, mult peste ținta economică
Beijingul intenționează, de asemenea, să majoreze cheltuielile pentru apărare cu 7,2%, cu mult peste ținta de creștere economică a țării de aproximativ 5%. Ritmul expansiunii militare se asemeană cu cheltuielile bugetate în mandatul fostului premier Li Keqiang anul trecut. Este al treilea an consecutiv de creștere a cheltuielilor militare cu peste 7%, chiar dacă economia continuă să încetinească.
China se află în urmărirea SUA în ceea ce privește cheltuielile militare și și-a întărit forțele armate pe fondul tensiunilor cu SUA și aliații săi. Președintele Xi Jinping a subliniat importanța pregătirilor pentru aniversarea a 100 de ani de la înființarea Armatei Populare de Eliberare în 2027.
Detaliliile privind repartizarea bugetului de apărare nu au fost făcute publice dar în linii mari se pune accentul pe recuperarea decalajului față de SUA, creșterea capabilităților nucleare și îmbunătățirea armamentului convențional.
De asemenea, nu a este clar dacă China intenționează să invadeze Taiwanul în acest an sau dacă va amâna posibila declanșarea a celui de-al treilea război mondial până anul viitor.
Înăsprirea tonului referitor la Taiwan
Ceea ce îngrijorează întreaga lume este faptul că Guvernul de la Beijing a adoptat de asemenea un limbaj mai dur față de Taiwan odată cu publicarea cifrelor legate de buget marți, renunțând la sintagma „reunificării pașnice” într-un raport prezentat de prim-ministrul Li Qiang la deschiderea Congresului Național al Partidului Comunist Chinez, relatează Reuters.
Guvernul chinez notează în noul document că își „reiterează” apelurile față de reunificarea cu Taiwanul, subliniind în schimb că vrea să fie „ferm” pe acest subiect. Deși nu este prima oară când guvernul comunist renunță la sintagma „reunificării pașnice”, orice modificări de acest tip sunt atent urmărite pentru indicii privind schimbarea atitudinii în una mai dură față de Taiwan.
Noua mutare vine în contextul escaladării puternice în ultimii ani a tensiunilor dintre China și Taiwan, țara insulară condusă democratic despre care Beijingul afirmă că face parte din teritoriul său național.
Datorii în creștere
Plafonul pentru emisiunile de obligațiuni ale administrațiilor locale a fost stabilit la 3,9 trilioane de yuani, în ușoară creștere față de 2023 (3,8 trilioane yuani). Ținta de inflație pentru finele anului a fost stabilită la 3% și se dorește crearea a 12 milioane de noi locuri de muncă în acest an pentru a menține rata șomajului la 5,5%. În același timp, este neclar cum evoluează șomajul în rândul tinerilor – publicarea datelor fiind oprită când a depășit un record istoric de 20%, comunicarea făcându-se de atunci într-un format ajustat care nu prezintă nicio încredere.
„Guvernul de la Beijing nu vrea să exagereze cu stimulentele pentru economie și de asemenea nu dorește să forțeze efectul de pârghie”, a declarat Xia Qingjie, profesor de economie la Universitatea din Beijing. Ținta de deficit bugetar poate fi ajustată mai târziu în acest an, dacă este necesar, a adăugat Xia.
Potrivit lui Paul Pong, director general la Pegasus Fund Managers, pentru ca China să atingă o creștere economică de 5% în acest an, vor fi necesare măsuri puternice axate pe creșterea consumului, deoarece sectorul imobiliar a pierdut statutul de motor de creștere. Vânzările de vehicule electrice, echipamentele de sport și sectorul sănătății sunt printre dokmeniile ce ar putea beneficia cel mai mult de sprijin.
Analiştii se aşteaptă ca China să-şi reducă ambiţiile anuale de creştere în viitor. Fondul Monetar Internațional estimează creșterea economică a Chinei la 4,6% în acest an, scăzând în continuare pe termen mediu, până la aproximativ 3,5% în 2028.
Criza supracapacităților de producție
Li a mai spus că China va continua să investească resurse în inovarea tehnologică și industrii de vârf, în conformitate cu directiva președintelui Xi Jinping pentru „noi forțe de producție”. Unii analiști au criticat însă această politică, spunând că exacerbează capacitatea de producție industrială, adâncește deflația și intensifică tensiunile comerciale cu Occidentul. În același timp, susținătorii reformei, îngrijorați de scăderea încrederii consumatorilor până la minime istorice și de scăderea încrederii investitorilor, doresc ca China să reia politicile pro-business și să stimuleze consumul populației.
Tradițional, CNP nu este locul tradițional unde se iau decizii de schimbări bruște și de amplaore de politici, care sunt de obicei rezervate plenarelor Partidului Comunist organizate între congrese la interval de cinci ani. O astfel de plenară era așteptată a avea loc la finele anului 2023. Deși s-ar putea organiza în cursul acestui an, faptul că nu a fost încă programată a alimentat îngrijorările investitorilor cu privire la inacțiunea factorilor politici.
În ce măsură țintele de dezvoltare ale economiei chineze sunt atinse este dificl de determinat în mod independent, având în vedere restricționările tot mai mari în publicarea datelor statistice, a declarat Chong Ja Ian, profesor asociat de științe politice la Universitatea Națională din Singapore, referitor la obiectivul expansiunii PIB pentru 2024.
După cum s-a anunțat, China a anulat brusc o tradiție de trei decenii care consta în conferința de presă a premierului la încheierea lucrărilor Congresului, ceea ce stârnit temeri cu privire la creșterea opacității la elaborarea politicilor economice.
***
