Cele 7 mesaje transmise de guvernatorul Isărescu la prezentarea noului raport asupra inflației

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a lansat o serie de avertismente cu ocazia lansării noului Raport asupra inflației, multe dintre acestea fiind adresate Guvernului și având legătură cu stabilizarea finanțelor publice.

Un început de panică

CORE2 ajustat (inflația care poate fi țintită de BNR prin instrumentele de politică monetară, a crescut În T1 peste așteptările specialiștilor băncii centrale.

Presiunile costurilor s-au transmis cel mai acut pe segmentul alimentelor procesate, cu ponderi ridicate ale cheltuielilor cu materiile prime și transportul.

”Prețurile energiei s-au transmis în cotațiile produselor agroalimentare, pe canalul costurilor cu transportul, îngrășămintele și furajele. Dar și pe un fundal, să spunem, de început de panică. De aceea nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitația e caracteristică perioadelor de criză. E de înțeles, dar eu cred că autoritățile asta trebuie să transmită: mai calm. Mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu, deci este un sfat bun. Și acest canal psihosocial al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările, sunt specifice, dar nu fac bine” a declarat Mugur Isărescu.

Atenție la spirala prețuri-salarii. Economia nu își permite majorări de venituri

În ceea ce privește evoluțiile din sectorul forței de muncă, guvernatorul a precizat că acestea nu sunt îngrijorătoare încă.

”Cel mai periculos proces care ne pândește este o spirală costuri-inflație-prețuri-salarii, să intre pe această spirală. Nu spun că așa cum am văzut acum creșterea salariului mediu cu vreo 10% ne face bine, dar nominal este sub rata inflației. Cred că putem să visăm că nu vor fi presiuni inflaționiste, deși aici riscul există. Să vedem din punct de vedere politic, social, cum vor fi temperate lucrurile pentru că în situația întrării pe această spirală, deciziile vor fi mai dificil de luat”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că evoluția costurilor unitare cu forța de muncă a fot ”rezonabilă” până la momentul realizării raportului și a avertizat că economia este slăbită și nu și-ar permite o creștere naturală a veniturilor.

”Problema este că în momentul în care ai creștere economică scăzută, ai avut și o recesiune în pandemie, nu mai ai substanța economică din care să crești veniturile și nivelul de trai. Economia se ajustează și dacă se exagerează în ceea ce privește venituri, ea – economia, nu cineva din exterior, le erodează prin inflație și acest lucru nu este ușor de explicat”, a precizat Mugur Isărescu.

Avertismentul investitorilor străini: Cum puteți trăi cu 90% din venituri blocate în factura socială?

Guvernatorul a avertizat cu privire la deviația PIB, care a trecut de la -4,5% la aproape plus 4,5%, dar și despre întrebările pe care și le pun investitorii străini cu privire la evoluția economiei locale.

”Întrebarea principală pe care ți-o pun creditorii de pe piețele internaționale este următoarea: <<Măi, cum puteți să trăiți cu cheltuieli fixe, rigide, de 90% din veniturile bugetare?>>. Ce marjă de manevră mai are această țară? Unde se mai poate mișca să mai facă și investiții, să mai facă față și unor șocuri, cum a fost pandemia, când ai 90% pensiile și salariile bugetarilor în total buget”, a declarat guvernatorul

În opinia sa, fiscalitatea trebuie să se strângă, dar mixul de politici ”e foarte greu de găsit acolo”.

Moderarea consumului populației și posibila prelungire a acestei tendințe în contextul erodării puterii de cumpărare a consumatorilor este un dat a spus Mugur Isărescu, adăugând că nu vede cum cum ar putea România să mai stimuleze consumul populației.

”Special pentru păturile sociale vulnerabile trebuie să crească veniturile, dar dacă se dă prea mult, mai mult decât poate economie, se ajustează. Vine inflația mai mare și mănâncă din ceea ce se dă peste puterea de bunăstare pe care poate să o dea economia”, a explicat guvernatorul.

Creditarea mergea spre normal, dar BNR a fost nevoită să acționeze asupra dobânzilor

”Unde putem noi să acționăm cu dobânda? Ce putem să descurajăm dacă vrem să descurajăm cererea, considerând că avem și un exces de cerere, ați văzut că este micuț? Pe credit”, a declarat Mugur Isărescu.

El a avertizat că România are cea mai scăzută intermediere financiară din Europa, iar majorarea costurilor va pune frână pe procesul de recuperare a decalajelor care începuse să se contureze.

”Nu este cea mai fericită opțiune și nu o luăm cu inima largă (majorarea dobânzilor, n.r.). Cea mai scăzută intermediere din Europa. Într-un fel, creditarea merg spre normal, deci o descurajăm, dar nu cu o frână bruscă”, a punctat guvernatorul.

Deficitul extern este creat în totalitate de situația finanțelor publice

Deficitul public e mai mare decât deficitul de cont curent, a atras atenția guvernatorul, precizând în anul de pandemie, deficitul bugetar a fost aproape 10%, în vreme ce deficitul de cont curent a fost de circa 5%.

”Cu alte cuvinte, deficitul extern este creat în totalitate de situația finanțelor publice, de deficitul bugetar, de faptul că din multe considerente, toate solide politic, social, cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile.Personal nu cred că ajustarea României se mai poate face pe partea de cheltuieli. N-ai de unde să tai. Trebuie venituri mai multe”, a avertizat Mugur Isărescu.

El a precizat că am asistat la o înrăutățire a deficitului de cont curent în 2021 și la începutul acestui an, însă mare parte a venit din prețuri.

”Asta e singura veste, nu e bună, dar care ne consolează. Nu neaparat avem importuri fizice mai mari, avem prețuri mai mari”, a spus guvernatorul.

Deprecierea cursului ar însemna o acoperire a deficitului public din bani privați

”Să fim atenți când facem afirmații că trebuie neaparat să depreciem cursul. Ce facem? Un surplus în sectorul neguvernamental, privat pentru ce? Ca să acoperim în continuare deficite mari ale sectorului public? Problema este în sectorul public”, a avertizat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a punctat capacitatea foarte ridicată de transmitere a creșterii prețului la energie în prețurilor celorlalte produse.

”Și atunci trebuie să pui ceva contra-balans. Cu ce poți să temperezi acest impact masiv al creșterii prețurilor la energie care se duce în alte costuri? Asta mai trebuie, să mai avem și o depreciere importantă a cursului. Și la curs, capacitatea de transmitere este foarte rapidă”, a spus guvernatorul.

”Fâșia” pe care poate acționa BNR pentru a reduce inflația, extrem de subțire

PIB-ul potențial e o măsură mai greu de evaluat, a atras atenția Mugur Isărescu.

”Față de raportul de februarie 2022, avem o deviație în jos a deviației PIB-ului, excesul de cerere cum se spune. Cât de tare putem să acționăm aici ca să dăm inflația în jos? Majorăm dobânzile, mergem pe efectele de runda a doua, temperăm creșterea lui CORE2 ajustat, dar efectul asupra inflației din energie și din costuri este extrem de limitat. Facem recesiune? Ne apucăm să strângem de așa natură politica monetară încât această pată roz care este oricum subțire devine negativă? Ca să ce? Mai câștigăm probabil la CORE2 ajustat 1-2 procente, dar vom avea în continuare inflație mare, din costuri la energie. decizie foarte grea”, a punctat guvernatorul.

”Considerăm că GAP-ul PIB, excesul acesta cerere se va resorbi în mod natural, pe fondul normalizării politicii monetare și al consolidării fiscale pe termen scurt și trebuie să acționăm cu destulă prudență, înțelepciune și echilibru”, a mai precizat guvernatorul.