luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 mai, 2022

Inflația se va măsura cu două cifre până în a doua jumătate a anului 2023, potrivit argumentației Băncii Naționale a României (BNR) care a însoțit decizia de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3,75%.

Banca Națională a crescut dobânda în încercarea de-a aduce sub control consumul, înseosebi din import și de a tempera, astfel, creșterea prețurilor, presată deja de scumpirea energiei și de ”inflația industrială”.

„Dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023”, spune comunicatul BNR.

(Citiți și: BERD, noua prognoză: România, între cele mai expuse state din regiune la efectele inflației.”)


Perspectivele sunt cu atât mai sumbre cu cât o lungă serie de incertitudini și riscuri le-ar putea accentua și, pe de altă parte, la creșterea inflației se adaugă „cvasi-stagnarea economiei”.

BNR se așteaptă ca rata anuala a inflației să-și accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 și „să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior”.

Deocamdată, inflația anuală a fost de 10,5% pe martie, dar analiștii se așteaptă să urce spre 12%.

(Citiți și:”Inflația industrială”, la noi maxime în martie. Cele mai afectate ramuri”)

Riscurile și incertitudinile care planează asupra prețurilor și economiei

BNR listează o lungă serie de incertitudini și de riscuri la adresa economiei, respectiv a inflației.


Astfel:

  • Cele dintâi incertitudini sunt asociate schemelor de plafonare a prețurilor la energie extinse până în luna martie 2023.

  • Riscuri „notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare și energetice, precum și din acutizarea/prelungirea blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

  • Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică „considerabil și incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației”.

  • Impactul războiului se exercită „pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor”.

  • Efectele războiului se răsfrâng și „asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”.

  • Incertitudinile planează și asupra absorbției fondurilor europene, „în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate”.

  • Alte incertitudini și riscuri sunt „asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată puternic de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite”.

Inflația crește, dar nu este sigur că și economia

BNR se referă la „o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației”,  în timp ce „reaccelerarea ușoară” a creșterii economiei din trimestrul I 2022, va fi urmată „de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate”.

(Citiți și:Exporturile României sunt cele mai expuse din regiune la perturbarea lanțurilor de aprovizionare”)

Chiar și „evoluția PIB din trimestrul I implică totuși o descreștere ușoară a dinamicii lui anuale și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază, după cum arată și indicatorii cu frecvență ridicată”.

BNR și-a revizuit prognoza „sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei”.

(Citiți și: Paradox? Prețurile din industrie au crescut de 3 ori mai mult pentru piața internă decât pentru cea externă. Explicațiile specialiștilor”)

Astfel că „dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei”.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: