luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 iunie, 2016

evaziune fiscalaIdeea constituirii unor grupe de lucru care să pregătească schimbări esențiale în relația Fiscului cu contribuabilii după o dezbatere organizată de cursdeguvernare.ro la Comisia de buget-Finanțe de la Camera Deputaților a fost acceptată de ministrul Finanțelor Anca Dragu.

(Citiți și: ” Când statul și mediul de afaceri trag în aceeași direcție: 3 grupe de lucru la Ministrerul de Finanțe pentru normalizarea relației Fisc – contribuabili”)

O propunere suplimentară a venit la finalul acestor dezbateri, când pe lista de priorități a fost pusă și constituirea unui grup de lucru care să identifice adevăratele surse de evaziune din economie – surse ignorate de către autoritățile ultimilor ani, care au compensat pierderile printr-o presiune la limita abuzului pusă pe mediul de afaceri transparent. 

Necesitatea acestei acțiuni nu trebuie explicată suplimentar: România se situează, de exemplu, pe primul loc între țările UE la diferența dintre TVA care ar trebui încasat și cele efectiv colectat.

(Citiți și: ” Raport european: Cât pierde România din TVA neîncasat. Cum a evoluat marea evaziune la TVA în perioada crizei”)


Rețelele de evaziune cu produse agricole, cu produse petroliere au fost în trecut simple sintagme conținute în declarații sau documente emise ba de la Palatul Victoria, ba de la Palatul Cotroceni, nu ținta unor acțiuni coordonate ale Fiscului, parchetelor și SRI.

Sunt semne că lucrurile se pot în sfârșit schimba. Este nevoie, afirmă mediul de afaceri, de o strategie clară în acest domeniu.

O strategie pe care o poate elabora Ministerul de Finanțe cu contribuția esențială a structurilor de informații ale statului, a reprezentanților ANAF și a Parchetelor. O acțiune în urma căreia clasa politică va binemerita prin neinplicare.

Pe scurt, problema

România încearcă de 15 ani să atingă media europeană de 42% pondere venituri bugetare în PIB însă reușește cel mult  30-32%. O spun toate statisticile Comisiei Europene și Băncii Mondiale. Au spus-o, cu trei ani în urmă, și instituții românești.

(Citiți și: ” Estimare a Consiliului Fiscal: Evaziunea a crescut la 16% din PIB în 2013, comparativ cu 13,8%, în 2012”)


În condițiile în care această statistică este cunoscută public de ani de zile, Dan Bădin (Deloitte) a repetat, luni, 3 întrebări la care așteaptă de ceva vreme răspuns: Cunoaște statul care sunt zonele care produc această evaziune? Dacă nu le cunoaște, de ce? Dacă le cunoaște, ce face pentru a le combate?

Sunt întrebări care îl frământă și pe Daniel Anghel (PwC).

(Citiți și: ” Ce împiedică taxarea inversă în România”)

Îndemnul de abordare serioasă a acestui fenomen a fost lansat, anul trecut, de mediul de afaceri, care a cerut Guvernului Ponta ca ”în era informatizării societății”, ANAF să se concentreze către sectoarele ce înregistrează cele mai mari surse de evaziune fiscală, limitând acțiunile de control îndreptate împotriva micilor contribuabili, ușor de intimidat și care își apără cu dificultate interesele.

Citiți și: ” Patronatele, către Guvern: ANAF se ocupă prea mult de IMM-uri și prea puțin de marea evaziune”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

La vremea respectivă, răspunsul fostului șef ANAF Gelu Ștefan Diaconu a fost o și mai accentuată preocupare către controlul afacerilor ”la vedere”.

(Citiți și: Strategia ANAF de creștere a gradului de colectare: Închideri de magazine pentru câteva zeci de lei, în schimbul luptei cu evaziune de miliarde de euro din sectoarele protejate de mafii)

Potrivit unor cifre transmise de patronate, contrabanda și evaziunea în zona cerealelor și produselor agricole a ajuns la peste 60 % dintr-o piață de miliarde de euro. La fel, industria alcoolului, unde, potrivit patronetelor, circa 85% din piață este copleșită de produse contrafăcute.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: